Istoria zbuciumată a bulgarilor stabiliţi în România. Familiile bulgare au migrat la Nord de Dunăre începând cu secolul XIV
0
Autorităţile au marcat, vineri, 30 noiembrie, 167 de ani de la stabilirea bulgarilor în Târgovişte şi întemeierea cartierului Matei Voievod. Evenimentul a fost organizat de organizat de Asociaţia Zaedno a Bulgarilor din Târgovişte în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.
Cu această ocazie, a fost dezvelită placa memorială închinată celor 97 de eroi – ostaşi români de etnie bulgară, căzuţi la datorie pentru independenţa, reîntregirea şi apărarea României.
“A fost un an plin de evenimente şi emoţie, un an în care, prin toate mijloacele, ne-am dorit să marcăm jertfa înaintaşilor noştri, care s-au sacrificat pentru realizarea unui vis măreţ, unitatea naţională. Printre aceşti eroi, în amintirea cărora ne plecăm fruntea cu respect, se numără şi cei 97 de ostaşi români de etnie bulgară, căzuţi la datorie pentru reîntregirea României. O dată în plus, evenimentul de astăzi îmi întăreşte credinţa că, în ciuda inevitabilelor frământări din jurul nostru, suntem o naţiune solidară, care îşi respectă trecutul şi îi onorează pe cei care şi-au adus contribuţia la construirea prezentului ei”, a preciZAT preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Daniel Comănescu.
Poporul bulgar a fost unul dintre popoarele care au fost cotropite de Imperiul Otoman. Mii de bulgari care trăiau la Sud de Dunăre au fost nevoiţi să se mute în Ţara Românescă pentru a-şi putea trăi în continuare viaţa.
Aceste migrări ale familiilor bulgare la Nord de Dunăre încep de prin secolul XIV, însă s-au înteţit în timpul războaielor ruso-turce şi mai ales cu prilejul celor din 1806-1812 şi 1827-1829. Aşa au ajuns să populeze zone întregi din Brăila, Giurgiu, Turnu, dar şi Dâmboviţa.
Cartierul "Matei Voievod" din Târgovişte
Trecerea sârbilor, bulgarilor şi a altor popoare din Balcani peste Dunăre în Ţara Româneasca se făcea fie în grupuri, fie individual. Aşa au luat naştere, se pare, şi cartierul "Matei Voievod" din Târgovişte, dar şi comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa.
Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei “Zaedno” a bulgarilor din Târgovişte, cartierul nu a apărut dintr-o data, ci succesiv, în mai multe etape. Încă în evul mediu existau "Ruşii den Târgovişte" sau "Ruşii logofătului de lângă Târgovişte", ceea ce pare sa indice o populaţie de origine slavă mai veche.
În secolul XVIII, banul Mihai Cantacuzino vorbeşte despre Mahalaua sârbească. Enumerând mănăstirile şi bisericile din oraş, el vorbeşte despre biserica "Serbiloru" şi o alta a "mahalalei sârbesci".
In 1936, prin art.251 din Legea administrativă, se înfiinţează comuna suburbană Matei Voievod, din vechea mahala sârbească. Strada Plutonier Dima Ion (aşa se numea Calea Ploieşti, de la Biserica Sf. Nifon pana la Abator) şi drumul ce da în Iazul Morilor până în dreptul fabricii de spirt Spodheim, rămâneau pe teritoriul oraşului. Aparţinea de oraş şi Calea Domnească până la Greceanu. Cartierul ţigănesc rămânea de asemenea în oraş.
Primul primar a fost Grigore Georgescu, notar Vasile Arabagiu, iar clădirea primăriei se afla pe strada Grădinari.
De-a lungul anilor, cu diferite prilejuri, bulgarii din Mahalaua sârbeasca şi-au dovedit deplina lor recunoştinţa fata de tara şi poporul care le-a oferit adăpost.
Astfel, bulgarii din Târgovişte au aprovizionat cu cantităţi uriaşe de zarzavaturi armata română la războiul de independenţă din 1877. De asemenea, din aceeaşi mahala se dădeau pentru rechiziţii 47 de cai, un sacrificiu destul de mare pentru ei, dacă ne gândim că pentru ocupaţia lor, grădinăritul, caii erau indispensabili.
CITIŢI ŞI:
Se încarcă comentariile...
