FOTO „La Blouse Roumaine” sărbătorită la Târgovişte, în Parcul Mitrolopiei

Iniţiativa lansată pe Facebook, pentru iubitorii portului tradiţional românesc care au în colecţia vestimentară o ie, a prins contur şi la Târgovişte. Mai mulţi tineri şi adulţi s-au strâns în Parcul Mitropoliei îmbrăcaţi în bluza românească pentru a suna mobilizarea pentru decretarea Zilei Universale a Iei în data de 24 iunie, de Sânziene.

„Îmi place foarte această iniţiativă, mai ales că eu sunt o mare colecţionară de piese de port popular. Am în colecţia mea piese vestimentare de când făceau fetele mele dansuri populare  şi cântau în cor. Portul popular nu trebuie uitat, ci chiar promovat cât de mult posibil pentru că mulţi tineri din ziu ade astăzi nu mai cunosc istoria acestei bluze. Îmi place şi faptul că s-a scos la suprafaţă de foarte mulţi creatori de modă, sculptori, pictori această ie şi că au avut-o ca sursă de inspiraţie”, a declarat dr. Iulia Stanciu, directorul Centrului de Transfuzii Târgovişte.

„Pentru români este un fel de uniformă naţională. Asta este, portul naţional. Trebuie să fim mândri că avem o atât de frumoasă vestimentaţie. Am purtat şi eu ie când am fost copil, la şcoală. Mă bucur de această iniţiativă”, ne-a spus o târgovişteancă în vârstă de 54 de ani.

Până acum, români de pe şase continente, din 48 ţări şi din 109 localităţi au anunţat că vor pune la cale evenimente dedicate acestei Zile Universale a Iei. Acţiunea naţională este un succes internaţional de proporţii.

„La blouse roumaine“ este numele unei picturi realizate de Henri Matisse în 1940, dintr-o serie de portrete dedicată iei româneşti. Matisse a fost fascinat de bluza românească pe care a cunoscut-o datorită prieteniei cu pictorul Theodor Pallady.

Lucrarea în ulei „La blouse roumaine“ înfăţişează o ţărancă îmbrăcată în ie, având cosiţele împletite cunună şi mâinile aşezate în poală. Tabloul măsoară 92 X 73 centimetri şi face parte din galeria de la Muzeul Naţional de Artă Modernă de la Paris.

Yves Saint Laurent fascinat de ia românească

Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin din România a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, feţe regale şi designeri de renume internaţional. Toţi aceştia s-au inspirat, au promovat şi s-au lăsat vrăjiţi de ie sau „cămaşa cu altiţă” (chenar), aşa cum mai este ea cunoscută.
 

Designeri faimoşi ca Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier au dedicat colecţii întregi cămăşii populare româneşti după ce Nadia Comăneci a apărut de câteva ori pe saltea îmbrăcată cu o ie tradiţională. Dar, înaintea creatorilor de modă, mari artişti precum Henri Matisse sau Constantin Daniel Rosenthal s-au lăsat şi ei vrăjiţi de frumuseţea portului românesc. De la primul ne-au rămas mai multe picturi şi desene înfăţişând femei îmbrăcate cu ie, iar al doilea a înfăţişat-o în tabloul „România revoluţionară”pe Maria Rosetti, englezoaică la origine şi soţia a lui C.A. Rosetti, purtând atât ie, cât şi năframă.

Istoria iei

Din punct de vedere lingvistic, termenul "ie" este derivat din latinescul "tunicae lineae" (tunică subţire purtată pe piele).

Sub formă de camisa (termen împrumutat de la celţi, cu o expunere mai largă), s-au menţionat aspecte despre portul românesc încă din secolul al VI- lea, apărând însemnări în limba latină chiar şi în "Glossarium mediae et infimae Latinitatis" al lui Du Cange.

Cu toate astea, nu se poate preciza exact data apariţiei iei, dar se presupune că ar fi fost prima oară purtată de populaţia din cultura Cucuteni.

Tipuri de ii

În raport cu croiala, se poate face următoarea clasificare: cămaşa „de-a întregul” (cea mai veche), ia (cămaşa încreţită la gât) şi cămaşa cu platcă, (deja cu influenţe urbane, cu dreptunghi de pânză în zona umerilor).

Semnul central al cămăşii era crucea, iniţial fiind confecţionată din pânză de in sau cânepa, ca mai târziu să se opteze pentru bumbac sau mătase.

În partea de sud a ţării iile erau ţesute cu borangic, iar în toate regiunile erau accesorizate cu broderii la gât şi mâneci şi cu mărgele.