Peste 300 de elevi dintr-un sat sucevean învaţă într-o şcoală derăpănată, veche de 120 de ani. În localitate există şcoală nouă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aşa arată şcoala nouă din Mironu. FOTO Dănuţ Zuzeac
Aşa arată şcoala nouă din Mironu. FOTO Dănuţ Zuzeac

Primăria din comuna suceveană Valea Moldovei are nevoie de 600.000 de lei pentru ca noua şcoală din satul Mironu să devină funcţională. Această şcoala a fost construită cu bani de la Banca Mondială, iar acum Primăria trebuie să asigure fonduri pentru centrala termică şi racordurile la reţelele de energie, apă şi canalizare. În prezent, cei peste 300 de elevi din Mironu învaţă, în trei schimburi, într-o clădire dărăpănată, veche de 120 de ani.

La Şcoala cu clasele I – IV Mironu sunt înscrişi 314 elevi şi 75 de preşcolari care îşi desfăşoară orele în condiţii grele, în trei schimburi. Cei trei educatori, cei 15 învăţători, precum şi cei trei profesori se chinuiesc în fiecare zi să îi înveţe pe copii să lupte să îşi depăşească condiţia, de care nu ei sunt vinovaţi. Şcoala din Mironu este într-o stare deplorabilă, iar reprezentanţii autorităţilor dau vina unii pe alţii pentru acest dezastru.

În anul 2008, s-a făcut un proiect european prin care au început construcţiile la noua grădiniţă, însă lucrările au fost oprite din lipsă de fonduri. Primăria Valea Moldovei a reuşit însă între timp să facă rost de bani pentru a finaliza noua grădiniţă, dar aceasta nu este funcţională nici în prezent. Ulterior, s-a făcut un plan pentru construirea unei noi şcoli, iar din 2012 au început lucrările şi acolo. De data aceasta proiectul a fost finanţat de Banca Mondială, iar la puţin timp de la începerea construcţiei, firma SC Branpis SRL, care a câştigat licitaţia, a intrat în insolvenţă şi a dat faliment, iar în 2014 a solicitat rezilierea contractului, blocând şi această construcţie.

Cei peste 300 de şcolari şi preşcolari din Mironu îşi desfăşoară orele în condiţii grele, în săli mici şi friguroase, fără grup sanitar şi fără apă curentă. Pereţii clădirii sunt deterioraţi, duşumeaua putredă, iar sobele abia mai dau căldură.

„Aceste condiţii nu sunt favorabile unei instituţii de învăţământ, copiii trebuie motivaţi să înveţe, trebuie stimulaţi, dar cum să facem asta dacă nu avem nici măcar o sală mai mare în care să putem găzdui, din când în când, spectacole sau piese de teatru, nici măcar nu avem spaţiu pentru ca aceşti copii să-şi desfăşoare activitatea, măcar în două schimburi”, a declarat Iosif Emil Rumpel, învăţător coordonator al Şcolii cu clasele I – IV Mironu.

În satul Mironu există o comunitate mare de persoane de etnie rromă, deci marea majoritate a elevilor sunt de etnie rromă, însă acest lucru nu ar trebui să fie o problemă, fiindcă învăţământul este obligatoriu şi gratuit pentru toţi cetăţenii României.

„Trebuie să îi susţinem să termine măcar învăţământul primar, să îi alfabetizăm, nu trebuie să ne lovim de rasism sau alte prejudecăţi, suntem dascăli şi trebuie să ne ducem sarcinile la bun sfârşit, din mâna noastră trebuie să iasă oameni mari”, a adăugat Iosif Emil Rumpel.

Atât dascălii, cât şi elevii au nevoie ca aceste clădiri să fie finalizate pentru a-şi putea desfăşura activităţile în condiţii normale.

Şcoala Mironu. FOTO Dănuţ Zuzeac

                                    Aşa arată şcoala nouă din Mironu. FOTO Dănuţ Zuzeac

„Grădiniţa este terminată, dar nu se poate da în funcţiune pentru că nu este mobilier. Dacă nu primim sprijin, poate la anul, din bugetul din Primăriei, mobilierul s-ar putea achiziţiona. La şcoală probleme sunt mult mai mari. La şcoală, utilităţile lipsesc cu totul. Este nevoie de două centrale termice, racordul de apă, racordul electric, racordul de canalizare, fiind nevoie de fosă septică deoarece Mironu nu are canalizare, plus amenajările exterioare, trotuare, parcări pavaje, spaţii verzi, care nu costă puţin. La şcoală eu nu am semnat recepţia lucrărilor pentru că nu pot lua un obiectiv care este fără utilităţi. Acolo ar fi nevoie de 600.000 de lei, după ce au fost investiţi undeva la două milioane de lei. In contract se arată că aceste cheltuieli sunt neeligibile şi trebuie să fie suportate de Primărie.

În aceste condiţii, şcoala nu va fi terminată nici în 20 de ani. Am putea face cele mai mari economii, dar noi avem un buget local de 150.000 de lei şi nu avem de unde să scoatem bani pentru şcoală. Copiii învaţă în şcoala veche, mie nici nu îmi vine să spun că învaţă acolo. In urmă cu patru – cinci ani de zile, când am obţinut proiectul pentru şcoala nouă, am declarat-o pe cea veche în prag de prăbuşire, şcoala este putredă total. Nu are niciun aviz de la nimeni”, a declarat primarul comunei Valea Moldovei, Constantin Moroşan.

Alte ştiri pe această temă:

Groapă în loc de şcoală. În judeţul Iaşi s-a bătut recordul: în trei ani s-a săpat doar fundaţia pentru o nouă unitate de învăţământ

Fantoma din şcoala veche a Buşteniului: povestea dascălului care şi-a iubit şcoala şi după moarte

FOTO Şcoala nimănui. Dintr-o unitate modernă, clădirea Elena Donici Cantacuzino, din Pucioasa, a ajuns o ruină, din vina constructorului

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite