Mănăstirea Putna a atacat avizul de mediu pentru prospecţiunile cu explozii de dinamită

Mănăstirea Putna a înaintat o contestaţie Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava împotriva avizului pentru realizarea prospecţiunilor seismice prin detonarea unor cantităţi de dinamită în scopul descoperirii unor noi zăcăminte de gaz metan. Călugării de la Putna acuză firma SC Prospecţiuni SA Bucureşti că a ascuns „informaţii esenţiale” care ar fi dus la respingerea avizului de mediu.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a emis la 11 iunie 2013 un aviz favorabil de mediu la solicitarea SC Prospecţiuni SA Bucureşti pentru proiectul „Lucrări de prospecţiune seismică tridimensională ”. Prospecţiunile presupun executarea de foraje şi utilizarea unor explozii de dinamită pentru descoperirea unor noi zăcăminte de gaze naturale.

Potrivit unui memoriu tehnic transmis Direcţiei Silvice Suceava de către SC Prospecţiuni SA Bucureşti, având semnătura directorului de proiect Ion Ivănoiu, „lucrările vor consta în executarea pe aliniamentele proiectate a unor găuri de mică adâncime din 25 în 25 de metri”.

În zonele cu acces auto, în fiecare amplasament va fi executat câte un foraj la adâncimea de zece metri cu sonde având diametrul de şase centimetri. În zonele fără acces auto, vor fi folosite instalaţii portabile, forându-se pe fiecare amplasament trei sonde cu diametrul de şase centimetri şi adâncimea de trei metri.

Potrivit documentului citat, „sondele se vor încărca cu material explozibil (1 – 2,5 kg/sondă) şi se vor detona succesiv, locaţie după locaţie la un interval de timp de 2-5 minute”.

În total, vor avea loc aproximativ 15.000 de explozii, fiind folosită o cantitate de până la 37.500 de kilograme de dinamită.

Firma de prospecţiuni, acuzată că a ascuns „informaţii esenţiale”

După mai multe schimburi de adrese între Mănăstirea Putna şi SC Prospecţiuni SA, conducerea mănăstirii a interzis accesul echipelor de geologi pe terenurile pe care le are în proprietate. Mănăstirea Putna a sesizat deja Instituţia Prefectului Judeţului Suceava iar joi, 20 iunie, a înaintat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava o adresă prin care contestă avizul de mediul eliberat pentru prospecţiunile seismice cu utilizarea exploziilor de dinamită.

„Mănăstirea Putna, ca unitate de cult–monument istoric şi proprietar de teren şi clădiri pe raza comunei Putna, aflată chiar în mijlocul perimetrului de proiect aprobat, având calitatea de persoană interesată şi vătămată în drepturi, contestă avizul favorabil emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava pentru proiectul S.C. Prospecţiuni S.A. Bucureşti, deoarece este dat cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea Apelor 107/1996 şi regimul general de protecţie a apelor, HG 445/2009 privind proiectele cu impact asupra mediului, L 422/2001 privind monumentele istorice), şi pune în pericol grav izvoarele de apă ale Mănăstirii Putna şi comunei Putna, precum şi integritatea monumentului istoric Mănăstirea Putna. Avem dovezi certe că S.C. Prospecţiuni SA, în documentaţia sa pentru obţinerea avizului de mediu, a ascuns informaţii esenţiale care dacă ar fi fost cunoscute sau ar fi fost evaluate responsabil de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, ar fi dus la refuzul eliberării avizului de mediu”, se arată în contestaţia semnată de stareţul Velnic Mechisedec.

"Efectele exploziilor asupra mediului nu pot fi anticipate şi nici măsurate"

În contestaţia înaintată către APM Suceava, conducerea Mănăstirii Putna susţine că SC Prospecţiuni SA Bucureşti în documentaţia prin care a solicitat aviz de mediu a omis să declare şocurile seismice din subsol, folosirea substanţelor periculoase, afectarea pânzei freatice şi faptul că în perimetrul unor vor avea loc exploziile se află mai multe monumente printre care complexul monahal Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul şi Biserica de lemn Dragoş Vodă.

„SC Prospecţiuni SA a vorbit doar de pagubele de la suprafaţă, fără să evalueze în nici un fel efectele seismice asupra pânzei freatice şi straturilor solului. La întâlnirea avută miercuri cu vieţuitorii Mănăstirii Putna, reprezentanţii SC Prospecţiuni SA au recunoscut că nimeni nu poate să măsoare cu exactitate efectele exploziilor asupra izvoarelor din sol, straturilor solului şi rezistenţei clădirilor. Reprezentanţii SC Prospecţiuni SA au mai recunoscut, de comun acord cu toţi părinţii prezenţi ai Mănăstirii Putna, că nimeni, cu tehnologia actuală disponibilă, nu poate să cunoască precis localizarea deosebit de complexă a apelor şi izvoarelor subterane, confluenţa lor, mişcările lor, interacţiunea lor cu alte substanţe sau gaze din sol. De asemenea, reprezentanţii SC Prospecţiuni SA au admis că oricât de avansată ar fi radiografierea solului prin unde seismice, nu vor putea distinge decât straturi mari de rocă, şi nicidecum fisuri, crăpături, pungi de gaze sau alte elemente de detaliu, şi, în consecinţă, nici nu pot cunoaşte efectul detonării dinamitei în preajma acestora. La finalul discuţiei, reprezentanţii SC Prospecţiuni SA au recunoscut că sunt depăşiţi ştiinţific de efectele tehnologiei lor asupra mediului, de complexitatea deosebită a reţelei hidrografice subterane, a componentelor lichide sau gazoase din sol, precum şi de imperceptibilitatea şocurilor acumulate în structurile de rezistenţă ale clădirilor”, a explicat consilierul juridic al Mănăstirii Putna, monahul Iustin Taban.

APM Suceava nu a consultat comunitatea locală

Reprezentanţii Mănăstirii Putna acuză Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava că nu şi-a făcut datoria privind consultarea comunităţii locale, aşa cum prevede HG 445/2009, şi a solicitat ferm retragerea avizului de mediu pentru prospecţiunile seismice.

„Mănăstirea Putna a interzis, prin refuzul scris nr. 145/17.06.2013, accesul şi orice lucrări ale SC Prospecţiuni SA pe terenul proprietate a Mănăstirii Putna, precum şi în limita legală a 200 metri de la perimetrul exterior al monumentului istoric. Acest lucru însă nu este deloc suficient atâta timp cât detonările seismice se fac pe alte terenuri din raza comunei Putna, unde se găsesc izvoarele de apă ale întregii comune, iar şocurile seismice pot afecta rezistenţa clădirilor monumente istorice de la distanţă de câţiva kilometri. Având în vedere că prin ascunderea unor informaţii esenţiale privind impactul proiectului SC Prospecţiuni SA asupra solului, subsolului, apelor şi clădirilor, aţi fost induşi în eroare şi aţi emis un aviz favorabil de mediu pentru acest proiect, iar menţinerea cu bună ştiinţă a acestui aviz v-ar atrage culpa administrativă şi v-ar face responsabili de producerea a aproape 15.000 cutremure de mică intensitate în Bucovina într-un singur an, cu efecte necontrolate, în preajma atâtor monumente istorice, a apelor şi a resurselor naturale ale localităţilor Putna, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Suceviţa, Brodina etc. noi, Mănăstirea Putna, în calitate de unitate de cult-monument istoric, proprietar de teren pe raza comunei Putna, parte vătămată atât direct cât şi indirect prin proiectul SC Prospecţiuni SA, precum şi în numele tuturor locuitorilor afectaţi ai comunei Putna şi ai localităţilor din întregul perimetru al proiectului, cerem în mod ferm retragerea autorizaţiei de mediu nr. 42/11.06.2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, şi, în consecinţă, oprirea definitivă a proiectului SC Prospecţiuni SA Bucureşti”, se mai arată în contestaţia înaintată Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.

Citeşte şi:

Mănăstirea Putna, ameninţată de 15.000 de explozii de dinamită

Chirurg bătut cu pumnii şi picioarele de un pacient care i-a fracturat un deget