Ce înseamnă patriotismul la Centenar? Profesor de istorie: „Ne-am obişnuit doar să blamăm România. Ea este mai firavă, pentru că are doar 100 de ani“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 100 de ani de la Marea Unire, o profesoară de istorie din Suceava este de părere că patriotismul înseamnă că îţi cunoşti trecutul, să îl respecţi şi să îţi iubeşti ţara.

Întrebată de reporterul Adevărul ce mai înseamnă patriotismul la 100 de ani de la Marea Unire, profesoara de istorie Tatiana Matei, de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din municipiul Suceava, a spus că înseamnă să îţi cunoşti trecutul şi să îţi iubeşti ţara.

„Patriotismul înseamnă să cunoşti trecutul şi să îl respecţi. Dacă vrei să fii respectat ca cetăţean trebuie să te respecţi tu pe tine. Nu poţi să ai pretenţia să te duci în Europa şi să fii respectat ca român dacă nu vii cu argumente. Nu îţi cunoşti trecutul, nu ai cum să vii cu argumente. De ce eşti tu mândru că eşti român? Pe lângă cunoaştere, patriotismul mai înseamnă să îţi iubeşti ţara. Să ai un pic de emoţie când vorbeşti despre ţara ta. Ne-am obişnuit doar să o blamăm. Ea este mai firavă pentru că are doar 100 de ani”, ne-a declarat Tatiana Matei.

Profesoara de istorie a mai spus că nu poate să le vorbească elevilor la clasă mai mult de două sau cel mult trei ore despre Marea Unire. Şi asta pentru că programa şcolară este extrem de stufoasă. „Ţine de talentul profesorului dacă ştie să extragă din toată materia asta vastă, pentru fiecare epocă istorică, ceea ce trebuie la tema respectivă. Este un slalom. Şi nouă ne este un pic greu pentru că trebuie să parcurgem materia aceasta într-un timp mai scurt, clasele a XII-a luând cu trei săptămâni mai devreme vacanţă decât celelalte clase, mai există şi simulările care se dau în februarie-martie şi alte sărbători. Resursa de timp este foarte limitată”, a completat profesoara.

Face meditaţii gratuite

Tatiana Matei face meditaţii gratuite cu elevii ca să îi înveţe, printre altele, despre identitatea românească. „Noi vorbim doar despre constituirea statului ca şi entitate politică, dar foarte puţin se vorbeşte că anul 1918 înseamnă, pentru o mare parte a populaţiei, obţinerea pentru prima dată a documentului care le dă identitate românilor, fiecărui individ în parte. Până atunci, de exemplu, românii din Basarabia nu au avut niciodată titulatura oficială de români. Românii din Basarabia erau moldoveni. Românii din Bucovina răpită de Austro-Ungaria nu au fost niciodată români până în acel moment. Nu erau români. România s-a constituit la 1859, dar nu s-a numit România. S-a numit abia în 1862. Aceşti locuitori ai teritoriilor româneşti nu au avut identitate românească până la 1918”.

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite