Bătălia în urma căreia a fost instaurat regimul fanariot în ţările române: „Bieţii moldoveni erau negrijiţi fără arme şi neînvăţaţi la războiu”
0În vara anului 1711, domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, a luat parte la bătălia de la Stănileşti dată între ruşi şi turci, fiind de partea primilor. Lupta s-a încheiat cu o pace, deşi turcii au reuşit să le producă ruşilor pagube însemnate. Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, iar din acel moment turcii au instaurat domniile fanariote în ţările române.
Bătălia de la Stănileşti (7 – 11 iulie 1711), judeţul Vaslui, s-a dat între turci şi ruşi, însă a avut un impact extrem de important asupra ţărilor române. În primăvara anului 1711, Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, s-a angajat să lupte de partea Rusiei în războiul pe care ruşii îl avea cu Imperiul Otoman.
Conducătorul moldovenilor s-a înţeles cu Petru cel Mare, ţarul Rusiei, ca Moldova să primească Bugeacul, în caz de victorie. În caz contrar, lui Dimitrie Cantemir i s-a promis că va putea locui în Rusia, primind toate resursele financiare de care ar avea nevoie. Ruşii voiau să traverseze Moldova şi să ajungă la sud de Dunăre pentru a elibera ţările slave de sub stăpânirea turcă.
„De toată oastea ca 50.000. Şi ave şi 52 de puşci. Şi cât şi era oaste, mai mult era bolnavă, flămândă şi obosită. Iar turcii era cu veziriul 400.000, fără poiedia tătarâlor, şi ave 400 de puşci. Oaste hrănită şi grijită bine”, a menţionat cronicarul Ion Neculce. Armata otomană nu era atât de numeroască, însă numărul soldaţilor depăşea 100.000. Ruşii şi moldovenii au strâns o oaste formată din aproape 50.000 de oameni, din care 6.000 din partea Moldovei.
„Deco ai şi început întăi cu moldovenii turcii a-şi da palme. Ce, pănă începusă a să îngloti turcii, sta oarece bine şi bieţii moldoveni, măcar că era oaste de strânsură, negrijiţi fără arme şi neînvăţaţi la războiu, că ei nu avusese oaste de mult. Iar apoi, înglotindu-să turcii mulţime, nu mai pute să ţie războiul, că turcii ave tot, foc şi cai buni. Iar moscali călări cu foc dennapoia moldovenilor să-i rătuiască nu era, că călărimea cei cu cai buni o trimisese cu Toma la Brăila. Ce le-u căutat numai a da dos asupra obuzului. De mirat era încă şi cât stătusă, ce putincioşi era ei să să bată cu oastea turcească”, a arătat Neculce.
Bătălia decisivă dintre cele două părţi s-a dat la Stănileşti. Turcii, fiind mai numeroşi, au reuşit să înconjoare tabăra rusească, care a fost lăsată fără provizii. Otomanii i-au bombardat pe ruşi şi moldoveni timp de patru zile, însă aceştia din urmă au reuşit să reziste. Chiar dacă păreau că pot ieşi învingători, fără mari probleme, turcii, au acceptat, oarecum surprinzător, să încheie pace cu ruşii.
„Deci înţelegând veziriul că gâlcevăscu inicerii, şi moscalii ca nu altă dată au început a să bate, socotit-au şi el pe urmă să nu greşască mai rău. Şi au ales pe Cerchez Mehmet-paşa ibrihorul şi l-au trimis la împăratul Moscului cu cuvânt de pace. Atunce au stătut de îmbe părţile armele de a se mai batere. Atunce Şeremet şi ghenărarii moschiceşti şi alţi boieri moschiceşti le păre bine, ca doar s-or împăca cu turcii, că li se supărasă de câţi ani să băte mai nainte cu şfedzii, şi îndemna pre împăratul să face pace. Aşijdere şi împărăteasa iarăş îl îndemna să facă pace. (...) Atunce împăratul au luat pe Dumitraşco-vodă şi l-au ascunsu într-o botcă al lui, de cele cu 2 roate, de nu-l ştie nici unu moldovan”, a mai menţionat cronicarul Ion Neculce.
Pacea dintre cele două părţi a fost semnată la data de 23 iulie 1711 la Vadul Huşolor. Ruşilor li s-a permis să plece în siguranţă din Moldova, luând cu dânşii pe domnitorul Dimitrie Cantemir, care avea să trăiască până la sfârşitul vieţii sale în Rusia. În schimb, turcii au primit Cetatea Azov şi mai multe teritorii de la nord de Marea Neagră.
Pacea dintre turci şi ruşi a avut un impact important asupra ţărilor române. În anul 1711, turcii au instaurat în Moldova regimul fanariot, aceiaşi măsură fiind luată şi în Ţara Românească, cinci ani mai târziu.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
