Averile scriitorilor suceveni: moşierul Sadoveanu, trai luxos şi după ce s-a convertit la comunism, Lovineştii şi-au transformat casa în muzeu

Scriitorul Mihail Sadoveanu a fost unul dintre protejaţii regimului comunist. FOTO: wikipedia.org

Pe lângă sute de opere, Mihail Sadoveanu a acumulat în timpul vieţii şi o avere importantă. Susţinător al comuniştilor, devenind primul preşedinte al Marii Adunări Naţionale după alungarea Regelui Mihai, Sadoveanu a beneficiat din partea PCR de un trai luxos.

Mihail Sadoveanu rămâne şi astăzi unul dintre cei mai controversaţi scriitori din judeţul Suceava. Născut în 1880 în Paşcani, Sadoveanu a murit la 19 octombrie 1961 în Vânători-Neamţ, dar Fălticeniul a fost locul pe care l-a iubit cel mai mult, unde a scris printre cele mai importante opere.

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa se poate grupa în mai multe faze: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică, şi o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

Părinţii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia şi Profira Ursache, fată de răzeşi, din localitatea Verşeni, părinţii nefiind căsătoriţi paternitatea scriitorului a fost recunoscuta abia în anul 1891. Sadoveanu a absolvit gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni. În anul 1904 Mihail Sadoveanu s-a stabilit la Bucureşti şi s-a căsătorit. Pe parcursul vieţii a avut 11 copii. În 1910 este numit în funcţia de director al Teatrului Naţional din Iaşi. Devine membru al Academiei Române în 1921.

Sadoveanu, moşier convertit la comunism

După anul 1945, opera lui Sadoveanu virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS “Lumina vine de la Răsărit”.

Ca recompensă pentru această orientare, la 30 decembrie 1947, după abdicarea forţată a Regelui Mihai I şi proclamarea Republicii Socialiste România, Mihai Sadoveanu devine preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, funcţia politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist şi se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

În anul 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste, iar în 1961 primeşte Premiul Lenin pentru Pace.

Figura lui Sadoveanu rămâne până azi una foarte controversată. Reprezentant al „regimului burghezo-moşieresc”, proprietar al mai multor locuinţe, suprafeţe importante de terenuri, mori, Sadoveanu a beneficiat de un trai luxos şi în perioada comunistă.

„Se găsea într-o postură de semizeu al regimului comunist, omagiat, decorat, supraonorat, decretat cel mai mare scriitor oficial în viaţă, un bun al întregului bloc sovietic. A fost un colaboraţionist de cel mai înalt rang şi a adus nenumărate servicii sovieticilor şi slugilor lor de la Bucureşti cauţionându-i prin prestigiul său de mare scriitor. “Lumina vine de la răsărit” unde îşi arăta obedienţa faţă de Stalin a fost o lovitură de presă bine ţintită care i-a asigurat o existenţă liniştită şi îmbelşugată până la sfârşitul vieţii lui, în 1961. A trăit ca un clasic în viaţă, academician etc. PCR i-a încredinţat mai multe case, vile, cabane de vânătoare. A trăit ca un veritabil mare moşier, ca un nabab. Regimul s-a folosit de prestigiul şi autoritatea lui şi l-a plătit copios”, scria, despre Sadoveanu, scriitorul Stelian Tănase.

Lovineştii şi-au donat casa pentru a fi transformată în muzeu

Casa Lovineştilor, familie înstărită care s-a transformat într-o adevărată dinastie de scriitori fălticeneni, s-a transformat în anul 1972 în Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni este, muzeu memorial unic în ţară. Clădirea, construită în anul 1850, a fost donată de scriitorii Horia şi Vasile Lovinescu. Clădirea a fost reabilitată cu fonduri de la bugetul local, lucrările fiind terminate la începutul anului 2012.

Criticul Eugen Lovinescu s-a născut la Fălticeni, în 1881. Era fiul lui V.T. Lovinescu, profesor de istorie, apoi director, la gimnaziul din Fălticeni. Eugen Lovinescu a fost critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Este autorul teoriei Sincronismului şi al Mutaţiei valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că şi-a susţinut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din Bucureşti.

Eugen Lovinescu a fost tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar şi specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.

Alte ştiri din Suceava:

TAROM va relua zborurile Suceava-Bucureşti începând din 17 noiembrie

Primarul Corjuc din Ipoteşti, reclamat penal de ANI după ce şi-a numit nora în funcţia de secretar al comunei

VIDEO Filmele turnate în Suceava: de la mistificările comuniste din Ştefan cel Mare şi Fraţii Jderi, la lesbienele-vampir din Tatăl Fantomă

Emil Bodnăraş, spionul care l-a capturat pe Ion Antonescu, a fraudat alegerile din 1946, a înscenat arestarea lui Maniu şi l-a făcut preşedinte pe Ceauşescu

FOTO Artefacte furate din muzee şi biserici din Italia, găsite la o percheziţie în Suceava

Predoiu a câştigat categoric alegerile din PDL Suceava pentru desemnarea candidatului la preşedinţia ţării

Olimpicii suceveni adună medalii cu ochii la universităţile din vest