Strachina plină cu peşti: povestea lacului ascuns în mijlocul Bărăganului. Este un adevărat colţ de rai al pescarilor
0În mijlocul Bărăganului stă ascuns Lacul Strachina, o arie naturală protejată întinsă pe 1.050 de hectare unde se simt bine 126 de specii de păsări şi zeci de soiuri de peşti. Depărtarea de orice aşezare urbană este un avantaj speculat în special de către pescarii adevăraţi, care-şi pot satisface pasiunea cum scrie la carte: în linişte deplină.
Un drum de piatră se desprinde din şoseaua de asfalt şi se înfige în pustiu. În goana lor, maşinile lasă un nor de praf care face atmosfera irespirabilă. În stânga şi-n dreapta potecii pietruite se întind ogoarele fermierilor din Bărăgan. După ce şi-au adunat recoltele, agricultorii au lăsat câmpurile dezgolite. Câţiva pănuşi de porumb sunt mişcaţi de vântul toamnei care brăzdează câmpurile de la un capăt la altul.
Singurul zgomot în tot pustiul este al unui tractor care scrijeleşte pământul cu plugul. Din înaltul cerului, un stol de păsări se aşază pe brazdele proaspăt arate şi îndepărtează cu pliscurile bolovanii în căutarea seminţelor. În depărtare se întinde o mare de apă. Este lacul Strachina, care-i aşteaptă pe oameni pentru a le arăta frumuseţile cu care natura l-a înzestrat. Vremea e încă frumoasă, aşa că o călătorie în paradisul sălbatic este o binecuvântată relaxare.
Soarele blând al toamnei mângâie luciul apei cu razele. Vântul se înteţeşte, iar stuful de pe mal începe să foşnească. Din inima stufărişului se aude gâlceava unor păsări, ocupate cu ritualul de împerechere. Pe mijlocul apei, un cârd de gâşte sălbatice se îndreaptă leneşe şi silenţioase către acelaşi stufăriş. În căutare de hrană, două berze îşi mişcă graţios picioarele lungi prin mreana de lângă mal şi-şi înmoaie ciocurile în apă, iar după câteva minute pleacă în zbor către malul celălalt.
Mirajul naturii pe malul lacului Strachina FOTO: Mădălin Sofronie
Legenda peştelui-gigant
La fel de cuminţi, câţiva pescari aşteaptă înşiraţi pe mal să prindă peştele cel mare. Marian Tudor (65 de ani) vine din Brăila şi este unul dintre pescarii veterani care-şi petrec timpul liber pe malul lacului Strachina. De peste 20 de ani ajunge la fiecare sfârşit de săptămână să se relaxeze pe baltă.
„Îmi place aici pentru că este linişte, nu cum se întâmplă pe alte bălţi, să vină cu grătare şi cu muzică să sperie tot peştele din apă. Totuşi, pescuitul e un sport de relaxare. Nu iau niciodată acasă peştele prins, vin doar ca să mă simt bine“, spune bătrânul pescar.
Pe malurile lacului, pescarii au ţesut nenumărate poveşti, despre peştii-giganţi care se ascund în adâncurile apei. O astfel de istorioară o mărturiseşte şi pescarul nostru brăilean. Se încruntă, îşi ridică pălăria, iar cu vocea unui povestitor împătimit începe să vorbească: „Să tot fie vreo 15 ani când, într-o zi potolită ca asta, un coleg pescar striga să-l ajutăm, că a prins ceva greu în undiţă. Eram vreo 10 inşi care ţineam cu mâna strâns de undiţa lui, mai să ajungem cu toţii în apă. Peştele se zbătea foarte tare. Cred că a durat vreo 3 ore să-l putem scoate la mal. Când l-am văzut, nu ne venea să ne credem ochilor. O dihanie de somn, lungă de vreo 8 metri, şi mare tare. Cântărit aşa din ochi, cred că avea peste 150 de kilograme!“, râde pescarul în timp ce-şi potriveşte nada în undiţă.
Lacul protejat al Uniunii Europene
În anul 2007, Guvernul României a legiferat integrarea lacului Strachina în reţeaua ecologică europeană „Natura 2000 în România“. Ulterior, au fost accesate mai multe proiecte, prin care s-a militat pentru creşterea potenţialului turistic al zonei şi pentru protejarea ariei. În prezent, lacul Strachina se bucură de statutul de arie protejată de interes european, purtând denumirea de „Situl Natura 2000 – Lacul Strachina“.
Cel mai ambiţios proiect privitor la aria naturală întinsă pe 1.050 de hectare a fost demarat de Societatea Ornitologică din România şi se află în pragul finalizării. Denumit „Elaborarea Planului de Management al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistica ROSPA0059 Lacul Strachina“, iniţiativa are ca scop să conserve speciile de plante, păsări şi peşti care există în zona arealului natural.
Potrivit specialiştilor din cadrul Societăţii Ornitologice din România, la Strachina au fost identificate peste 126 de specii de păsări migratoare care preferă lacul pentru cuibărit. Cele mai importante sunt gâsca cu gâtul roşu, uliganul pescar, piciorongul, califarul alb sau pelicanul comun.
Din 2007, lacul Strachina a fost inclus pe lista obiectivelor protejate de UE „Natura 2000” FOTO: Mădălin Sofronie
Într-un studiu dedicat acestei arii naturale, profesorii Carolina şi Teodor Petre, membri ai Societăţii Ornitologice din România explică importanţa zonei şi maniera în care lacul s-a format. „Lacul Strachina este compus din 3 bazine: Strachina I, Strachina II (unde se găsesc depozite nesemnificative de nămoluri sapropelice, care nu se pot utiliza în scopuri terapeutice) şi Valea Ciorii. Lacul nu prezintă curgere naturală spre râul Ialomiţa, fiind alimentat de pârâul Lata Sărată şi de izvoarele naturale situate sub bazinul Strachina II. Menţionăm că 49% din teritoriu este reprezentat de ape stătătoare, 39% de culturi agricole, 6% de mlaştini, 2% de vii şi livezi, 2% alte terenuri arabile şi 2% de terenuri artificiale (localităţi)“, se arată în studiul specialiştilor.
40 de lei partida de pescuit
Din anul 1970, lacul Strachina se află în administrarea societăţii Ialpesco, firmă care exploatează şi în prezent suprafaţa de peste un hectar a lacului. În adâncuri, apa ascunde câteva specii de peşti care fac cu ochiul tuturor pescarilor împătimiţi. Este vorba despre crap, caras, somn sau fitofag. Sezonul de pescuit pe malul lacului Strachina începe primăvara şi se încheie toamna târziu. Preţul unei zile de pescuit este de 40 de lei. „Este un loc căutat de pescari, mai ales de către cei care practică pescuitul sportiv. Oricine are această pasiune sau vrea să se relaxeze este aşteptat să vină pe lacul Strachina. Este o zonă frumoasă şi liniştită pe care încercăm să o valorificăm. Avem şi facilitatea unui drum de acces destul de uşor“, explică Dan Teleoacă, unul dintre administratorii care au în grijă lacul Strachina.
După încheierea partidelor de pescuit, pescarii pot lua cu ei în traistă doar o parte din peştele prins în undiţă. „Carasul este nelimitat, însă pentru crap, de exemplu, limita este de maxim trei kilograme, restul trebuie eliberat în apă. Acesta este regulamentul pe care noi îl practicăm, iar oamenii care vin sunt de bună credinţă şi înţeleg“, explică Dan Teleoacă. Mai mult, potrivit aceluiaşi regulament, pescarii au voie să folosească doar patru undiţe, pentru un număr mai mare fiind nevoiţi să plătească o taxă suplimentară de 25 de lei.
Pescarii sunt atraşi de fondul piscicol al lacului Strachina FOTO: laculstrachina.ro
Locul este atractiv şi pentru pasionaţii de navomodele. Aceştia îşi pot lansa la apă micile ambarcaţiuni după ce achită o taxă de 25 de lei. Amatori sau profesionişti, pescarii care vor să participe la o partidă de pescuit pe malul lacului Strachina se pot caza la un motel aflat pe raza oraşului Ţăndărei. Este cel mai apropiat punct de cazare din zonă. Unitatea turistică dispune de camere duble, dotate cu WiFi, televizor, cabină de duş şi un bar. Tariful de cazare este de 132 de lei pe noapte în camera dublă. ;
Călătorie prin istoria Bărăganului
Accesul către lacul Strachina este facil. Rezervaţia naturală este înconjurată de cele mai importante drumuri de acces care traversează Bărăganul pe direcţia Dobrogea – Moldova – Bucureşti. Astfel, aici se poate ajunge pe şoselele care fac legătura între cele mai mari patru oraşe din zonă: Bucureşti, Constanţa, Brăila şi Buzău. În funcţie de punctul de plecare, distanţa până la destinaţie este cuprinsă între 80 şi 150 de kilometri.
Călătorii care pornesc dinspre Capitală merg pe Autostrada Soarelui, la Drajna se lasă în jos către Slobozia, iar de aici o pornesc spre Ograda, localitate la marginea căreia se zăresc primele ochiuri de apă. Pe această rută pot descoperi şi câteva dintre obiectivele turistice ale Ialomiţei. Încă de la intrarea în Slobozia călătorii se pot opri să admire Mânăstirea „Sfinţii Voievozi“, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, care datează din anul 1634.
Odată intraţi în Ograda, temerarii pot opri să viziteze casa memorială a lui Ionel Perlea, geniul muzical al Bărăganului care cucerea America la mijlocul secolului al XX-lea cu ariile compuse de el. Cei 80 de kilometri de la Brăila şi până pe malul lacului Strachina se opresc inevitabil în Ţăndărei. Micul oraş de provincie ascunde şi el o parte din istoria Bărăganului.
Vorbim despre două situri arheologice care datează din perioada timpurie a Evului Mediu, denumite „La Cimitir“. Tot la Ţăndărei se află şi sediul actualului spital al oraşului, unul dintre primele spitale construite în judeţul Ialomiţa, ce a fost dat în folosinţă pentru prima dată în anul 1895. Oraşul păstrează intacte şi clădirile primei şcoli din zonă, ridicată în 1905. Istoria şcolii este la fel de interesantă, clădirea devenind în timpul Primul Război Mondial garnizoană pentru soldaţii nemţi care au ocupat oraşul.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
