Cine sunt cleptomanii. Nevoia maladivă de a fura lucruri este o boala psihică aproape imposibil de vindecat
0
Deşi nu au nevoie de un anumit obiect şi chiar îşi permit să-l cumpere, unii oameni îl fură. Este indiciul care defineşte boala numită cleptomanie, o afecţiune psihică aproape imposibil de vindecat.
Potrivit definiţiei, cleptomania este acea afecţiune prin care oamenii găsesc o plăcere în a fura obiecte. Cel mai adesea, susţin specialiştii, boala apare în adolescenţă, însă spre maturitate ea poate să se agraveze.
Boala este asociată cu forme ale depresiilor cronice, atacuri de panică sau fobii, comportamente obsesiv – compulsive. Noi studii au arătat că sursa cleptomaniei este reprezentantă de o serie de factori genetici.
„Cleptomania ce ţine de controlul impulsurilor. Prin furt, persoanele care suferă de această afecţiune încearcă să se detaşeze de viaţa cotidiană, de problemele care le apasă, de unele eşecuri, de unele suferinţe. Situaţiile diferă de la caz la caz, însă ceea ce contează este nevoia de detaşare, comiţând, dacă vreţi, un delict”, explică Angela Cojocaru, consilier psihologic.
Profilul unui cleptopman
Specialiştii fac şi un profil al persoanelor care suferă de această afecţiune psihică. În primul rând, spre deosebire de hoţi, cleptomanii sustrag orice fel de obiecte, intenţia lor nefiind aceea de a poseda lucrurile pe care le-au furat. „Fură pur şi simplu pentru că le place să facă acest gest. Gestul în sine contează pentru ei”, explică consilierul psihologic.
Mai mult decât atât, cleptomanii acţionează de cele mai multe ori singuri şi pot comite delictul în orice circumstanţă, fără să premediteze acţiunea pe care o derulează. În momentul în care comit faptele, cleptomanii sunt conştienţi de ceea ce fac. Tocmai de aceea, mulţi dintre ei se simt vinovaţi pentru faptul că sustrag obiecte, ajungând chiar să sufere de depresie severă.
O boală greu de tratat
Faţă de alte boli psihice care pot fi uşor de depistat şi tratat, cleptomania este destul de greu de diagnosticat. De cele mai multe ori, spun specialiştii, cleptomania se ascunde în spatele altor afecţiuni pe care le generează. De exemplu, depresia, în cazul pacienţilor care acumulează frustrări pentru că sunt obligaţi să fure obiecte, sau stările de anxietate.
Cea mai sigură cale de vindecare sunt o serie de medicamente care să potolească susrsa impulsului de a fura, precum şi psihoterapia care să amelioreze traumele din trecut care împing individul către cleptomanie.
Capriciile mitomaniei
O altă formă de detaşare faţă de problemele cotidiene în mod patologic o reprezintă mitomania. Concret, adică oamenii care se simt bine doar dacă spun minciuni sau denaturează adevărul.
„O situaţie similară cleptomanilor se petrece şi în cazul celor care mint, pentru a-şi ascunde o serie de trăiri interioare. Practic, mitomanii preferă să-şi construiască o imagine a lor sau a realităţii în care trăiesc, denaturând adevărul” mai spune Angela Cojocaru, consilier psihologic.
Mitomanii, la fel ca şi cleptomanii, sunt conştienţi de faptul că denaturează adevărul însă rostirea cuvintelor nejustificate le creează o anumită plăcere. Efectele mitomaniei pot fi destul de profunde şi duc, de cele mai multe ori, la alterarea legăturilor dintre oameni.
Citiţi şi:
Primul caz de cleptomanie din Romania a ajuns in fata instantei
Se încarcă comentariile...
