Un procuror militar care a fost în Piaţa Victoriei pe 10 august a făcut asociaţie şi cere „înlăturarea modificărilor nocive“ aduse legilor justiţiei
0O nouă structură asociativă a procurorilor, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, a fost înregistrată de curând, iniţiatorii, un procuror militar, un procuror din DIICOt şi unul dintr-un parchet de provincie, lansând şi un document-program prin care îşi înştiinţează colegii ce au de gând să facă pe termen scurt şi mediu.
Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie a fost înfiinţată la mijlocul acestei luni şi înregistrată în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la Judecătoria Corabia, co-fondatori fiind procurorul militar Ciprian Bogdan Pîrlog, cel care a participat, pe 10 august, la manifestările care au sfârşit violent în urma intervenţiei jandarmilor asupra protestatrilor, procurorul din cadrul DIICOT – structura centrală Ionuţ Marcu şi prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, Sorin Lia.
Documentul-program a fost lansat, de joi, 22 noiembrie, pe forumurile magistraţilor, ideile astfel promovate, a declarat procurorul Lia, copreşedinte, fiind primite cu interes de colegi, care au şi început să trimită adeziuni.
„Acel document programatic, document pe care l-am adus la cunoştinţa magistraţilor pe forumurile de magistraţi, am constatat că se bucură de o largă susţinere, aseară l-am popularizat pe forum. Discuţiile legate de înfiinţarea asociaţiei sunt mai vechi, ne-am întâlnit şi am convenit asupra obiectivelor, ne-am consultat cu colegii şi am hotărât să le exprimăm într-un cadru adecvat. Magistraţii ca formă de organizare nu au sindicate, doar grefierii, nouă ne sunt interzise prin lege structureile sindicale. Din nefericire, mijloacele noastre de acţiune sunt restrânse. Pentru toate obiectivele pe care ni le dorim vom formula memorii, vom face cereri, vom ataca în contencios actele pe care le considerăm nelegale, vom participa la întâlnirile cu forurile naţionale, comisii, acolo unde vom fi solicitaţi, cât şi cu forurile europene, participări la dezbateri, cam acestea sunt formele prin care ne putem atinge obiectivele enunţate“, a declarat Lia.
Programul enunţat de magistraţii care au fondat Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie începe, la secţiunea „obiective pe termen scurt“, cu „înlăturarea modificărilor nocive asupra legilor justiţiei şi adoptarea unor modificări în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, GRECO, Raportului MCV, ale Parlamentului European şi Comisiei Europene“, fiind primul obiectiv enunţat. Se regăsesc, însă, multe alte aspect pe care magistraţii le-au mai sesizat şi cu alte ocazii, nefiind cuprinse, în schimb, într-un singur document. Printre ele, preluarea poliţiei judiciare în structura Ministerului Public, astăzi poliţiştii având, practic, o dublă subordonare.
„Toate actele întocmite de poliţişti în dosarul penal în care lucrează trec prin mâna şefului ierarhic“
„E, aşa, o struţo-cămilă. Poliţia judiciară are o subordonare administrativă unor şefi ierarhici şi o subordonare funcţională în dosarele penale procurorului. Şefii ierarhici nu le pot da dispoziţii poliţiştilor în instrumentarea unui dosar penal, însă totodată toate actele întocmite de poliţişti în dosarul penal în care lucrează trec prin mâna şefului ierarhic şi sunt promovate către altele instituţii cu semnătura şefului ierarhic şi-atunci inconveninetul ăsta ar trebui înlăturat. Totodată, organizarea parchetelor autonome, DIICOT, DNA, sub forma asta, cu poliţiştii detaşaţi în cadrul structurilor de parchet, a dat nişte rezultate foarte bune şi ar fi cazul să se aplice la nivelul întregului minister public. Inclusiv avansarea profesională nu mai este la latitudinea şefului ierarhic. La momentul ăsta singura instituţie care funcţionează cu poliţişti efectiv detaşaţi este Direcţia Naţională Anticorupţie, la DIICOT funcţionează cu delegarea procurorului DIICOT. Doresc şi ei, la momentul ăsta, să detaşeze poliţiştii după modelul direcţiei“, a explicat procurorul Sorin Lia, menţionând că deşi există şi alte structuri asociative ale magistraţilor, obiectivele pe care şi le propun membrii noii structuri „nu contravin celorlalte asociaţii, cel mult pot fi complementare“.
„Dacă vor să participle alături de noi sunt bineveniţi, dacă au alte căi, celelalte asociaţii, ne raliem demersurilor lor pe care le considerăm potrivite. Apărarea independenţei magistraţilor nu este o opţiune, e o obligaţie, legea ne oblige să ne apărăm independenţa. A fost înţeles cumva greşit, a fost înţeles la un anumit moment, poate, ca un moft – au ieşit şi magistraţii în stradă. Nu, pe statut, conform statutului, apărarea independenţei e o obligaţie“, a mai spus Lia.
Reamintim că Inspecţia Judiciară a cerut sancţionarea procurorului militar Bogdan Pîrlog, cel care a fost prezent în Piaţa Victoriei pe 10 august şi de la a cărui sesizare parchetul a început una dintre anchetele în acest dosar.
Încheierea prin care asociaţiei i s-a acordat personalitate juridică
Iată care este lista obiectivelor care însoţeşte statutul asociaţiei nou-înfiinţate:
„PRINCIPALELE OBIECTIVE
URMĂRITE PRIN CONSTITUIREA
ASOCIAŢIEI INIŢIATIVA PENTRU JUSTIŢIE
Justiţia trebuie să-şi recâştige poziţia faţă de celelalte două puteri ale statului - condiţie minimă esenţială a existenţei statului de drept şi a garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
I. Obiective pe termen scurt
• Înlăturarea modificărilor nocive asupra legilor justiţiei şi adoptarea unor modificări în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, GRECO, Raportului MCV, ale Parlamentului European şi Comisiei Europene.
• Promovarea în justiţie a unor acţiuni necesare înlăturării consecinţelor acestor modificări nocive ale legilor justiţiei. Stoparea procedurilor de revocare şi numire a procurorilor în funcţile de conducere, controlate de către ministrul de justiţie.
• Protejarea poliţiei judiciare de interferenţa factorului politic în activitatea şi cariera ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie judiciară.
• Promovarea în spaţiul public şi în faţa organismelor euroatlantice şi internaţionale a pericolului în care se află statul de drept în România prin atacurile concertate asupra justiţiei, comise prin intermediul activităţii unora dintre reprezentanţii autorităţilor legislative şi executive.
• Promovarea în spaţiul public a necesităţii menţinerii statutului de magistrat al procurorului şi apărarea efectivă a independenţei acestuia.
II. Obiective pe termen mediu
• Înlăturarea implicării executivului în procesul numirii Procurorului General şi a tuturor funcţiilor din parchet supuse aceleiaşi proceduri.
• Modificarea cadrului legislativ, în sensul preluării, în cadrul Ministerului Public (în continuare MP), a poliţiei judiciare, cu un termen limită clar stabilit. Într-o etapă iniţială, sub forma detaşării ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie, selectaţi de către Ministerul Public, în cadrul tuturor Parchetelor (inclusiv cele de pe lângă Judecătorie), dublată de înlăturarea ministrului de interne din procesul decizional privind detaşarea ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie. In etapa finală, preluarea definitivă în schema de personal a MP a ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie.
• Acordarea Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare CSM) a atribuţiilor de aviz conform în materia dispoziţiilor legale şi constituţionale privind Autoritatea Judecătorească, organizarea şi funcţionarea justiţiei în general (inclusiv cu privire la dispoziţiile de procedură civilă şi penală, precum şi cu privire la orice dispoziţie de drept penal substanţial), statutul magistraţilor, organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, orice alt domeniu de reglementare care ar interesa sistemul de justiţie.
• Modificarea procedurii şi condiţiilor de alegere a procurorilor şi judecătorilor în cadrul CSM. Membrii aleşi judecători respectiv procurori, nu vor mai fi diferenţiaţi în funcţie de instanţe şi parchete de grade diferite (art. 4-5 din Legea 304/2004). De asemenea instituirea unei singure circumscripţii naţionale pentru judecători şi a uneia pentru procurori, astfel încât să nu mai fie posibilă influenţarea procesului electoral prin intermediul conducerilor curţilor de apel, respectiv parchetelor de pe lângă acestea. Eliminarea procedurii desemnării candidaţilor de către adunările generale şi a limitării numărului de candidaţi (art. 8-11 din Legea 304/2004).
• Acordarea CSM şi MP a atribuţiei de sesizare a Curţii Constituţionale din România (în continuare CCR), inclusiv cu privire la controlul „a priori” al legilor şi al ordonanţelor sau ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. Totodată, extinderea atribuţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (în continuare ÎCCJ) privind sesizarea CCR şi cu privire la controlul „a priori” al ordonanţelor sau ale ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului.
• Independenţa bugetară a justiţiei. Preluarea, la bugetul instanţelor şi parchetelor, a veniturilor obţinute din taxe şi amenzi judiciare.
• Alocarea din domeniul public a unor terenuri sau clădiri pentru a se asigura un sediu corespunzător pentru CSM, precum şi demararea unui program de construire de noi sedii pentru unităţile de parchet şi instanţe, sedii care să corespundă nevoilor bunei desfăşurări a activităţii judiciare. Accesarea de fonduri europene pentru construirea şi dotarea acestor sedii.
• Dezvoltarea unui sistem automat, interconectat de generare automată a numărului unic.
• Majorarea numărului de grefieri, astfel încât fiecărui procuror să-i corespundă un grefier, cu un rol asemănător grefierului de şedinţă din cadrul instanţei, adaptat specificului activităţii procurorului.
• Majorarea schemei de procurori şi reorganizarea unităţilor de parchet. Reformarea circumscripţiilor instanţelor şi a parchetelor de pe lângă acestea.
• Limitarea delegării procurorilor la o perioadă de maxim 6 luni pe an, fără posibilitatea prelungirii sau dispunerii unei noi delegări.
• Extinderea disp. art. 1341 din Legea 304/2004 şi în cazul vacantării posturilor ca urmare a delegării.
• Desfiinţarea actualei Inspecţii Judiciare (în continuare IJ) şi constituirea unui nou organism cu atribuţii în efectuarea cercetării disciplinare. Modificarea procedurii de selecţie a inspectorilor judiciari din cadrul noului organism (eliminarea participării în vreun fel a inspectorilor judiciari în funcţie la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar), majorarea vechimii în profesie necesară pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, gradul profesional minim de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi limitarea numărului de mandate la unul singur.
• Înlăturarea paralelismelor privind sistemul de control al activităţii parchetelor astfel: restrângerea atribuţiilor viitoarei IJ strict la cercetarea disciplinară a magistraţilor cu privire la comiterea abaterilor disciplinare, fără a mai efectua verificările cu caracter general prev. de art. 74 alin1 lit b-d şi h din Legea 317/2004, acestea urmând a fi incluse în controlul exercitat pe cale ierarhică de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate.
• Abrogarea dispoziţiilor legale privind calitatea de titular al acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei.
• Revenirea la reglementarea prin lege specială a salarizării şi menţinerea pensiei de serviciu.
• Reintroducerea unui sistem de compensare pecuniară aferent volumului suplimentar de muncă (corelativ cu stabilirea de către CSM a unor norme privind volumul maxim de acivitate) şi reintroducerea plăţii orelor suplimentare.
• Abrogarea disp. art. 4 din Legea 62/2011 cu privire la magistraţi. Atacarea respectivei dispoziţii la CCR, iar în cazul în care curtea îşi va menţine jurisprudenţa, promovarea unei acţiuni la CEDO (art. 11). Suplinirea, până în acel moment, de către Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie (în continuare AIJ) a lipsei unor organizaţii sindicale ale magistraţilor, care să apere şi să reprezinte magistraţii şi drepturile acestora în relaţie cu celelalte autorităţi publice.
• Stabilirea, în temeiul art. 45 din Legea 303/2004, a unui număr de locuri pentru promovarea pe loc egal cu cel al magistraţilor înscrişi la respectivul examen. Menţinerea posibilităţii promovării pe loc până la gradul de către Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără fi condiţionată de parchetul la care procurorul activează efectiv.
• Stabilirea unor criterii clare şi transparente cu privire la transferul, delegarea şi detaşarea magistraţilor.
• Stabilirea unei norme privind nr. maxim de dosare de soluţionat anual, corespunzător fiecărui procuror din compartimentul supraveghere-urmărire penală proprie. Similar, stabilirea unui sistem de normare şi pentru compartimentul judiciar.
• Modificarea procedurii de admitere în profesie, în special, eliminarea probei interviului.
• Modificarea dispoziţiilor privind examenul de admitere în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii (în continuare INM) în sensul că, în funcţie de nota obţinută, să se opteze pentru funcţia de procuror sau judecător.
• Unificarea examenului de admitere în cadrul INM cu cel de admitere directă în profesie, urmând ca persoanele prev. la art. 33 din Legea 304/2003 să dobândească calitatea de auditor de justiţie şi să participe, în cadrul INM, împreună cu ceilalţi auditori de justiţie la programul de formare din primul an.
• Modificarea dispoziţiilor privind examenul de absolvire al INM în sensul ca acesta să constituie şi examen de capacitate.
• Reorganizarea INM şi a corpului formatorilor. Introducerea unei condiţii minime de vechime în profesie, precum şi a unei condiţii privind experienţa profesională relevantă, necesară ocupării unui post de formator.
• Regândirea sistemului de evaluare în cadrul INM.
• Desfiinţarea categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
III. Obiective pe termen lung, care necesită modificarea Constituţiei României
• Înlăturarea dispoziţiilor privind desfăşurarea activităţii procurorului sub autoritatea ministrului justiţiei.
• Reglementarea, la nivel constituţional, a independenţei procurorului şi a reglementării exprese a calităţii de magistrat a acestuia (în prezent, la nivel constituţional exclusiv în conţinutul art. 40 alin. 3 şi 133 alin. 2 se regăseşte noţiunea de magistrat).
• Asigurarea condiţiilor îndeplinirii atribuţiilor de către membrii CSM cu responsabilitate şi bună credinţă prin stabilirea caracterului public, asumat, al votului membrilor CSM şi legiferarea unui mecanism simplu şi eficient de revocare a membrilor CSM, inclusiv pentru poziţia exprimată prin vot.
• Abrogarea dispoziţiilor privind votul secret în cadrul CSM.
• Reducerea mandatului membrilor CSM la 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
• Reorganizarea Ministerului Justiţiei în sensul reducerii atribuţiilor acestuia şi preluarea atribuţiilor privind sistemul judiciar de către CSM, acordându-i-se consilului drept de iniţiativă legislativă.
• Introducerea recursului în faţa secţiilor unite ale ÎCCJ în privinţa deciziilor CCR.
• Garantarea independenţei financiare a magistraţilor prin reglementarea la nivel constituţional a unor dispoziţii privind interzicerea reducerii drepturilor salariale sau a regimului de pensionare, garantându-se inclusiv cuantumul salariului sau al pensiei.
Copreşedinţi,
Procurori:
LIA Sorin Marian MARCU Ionuţ PÎRLOG Bogdan-Ciprian“.
CITIŢI ŞI:
Se încarcă comentariile...
