Potcoava, oraşul-comună din Olt: blocuri cu două etaje, căruţe cu cai, apă din fântână. „Suntem vai de capul nostru, nu e nicio diferenţă între noi şi orice sat!“
0
Oraşul Potcoava, atestat istoric în urmă cu 600 de ani, este cel mai mic oraş din judeţul Olt. A trecut de la statutul de comună, la cel de oraş, în anul 2004. Are o „surburbie“ alcătuită din cinci sate, în total Potcoava numărând aproape 5.800 de suflete. Speranţele potcovenilor că vor trăi mai bine dacă vor fi oraş s-au năruit însă rapid şi, acum, atât locuitorii, cât şi edilul, ar vrea să revină la statutul de comună.
Oraşul Potcoava este situat în estul judeţului Olt, la aproape 33 de kilometri de capitala Slatina. Vorbim despre o localitate foarte veche, atestată documentar de aproape 600 de ani. Despre originea numelui localităţii circulă mai multe legende potrivit cărora denumirea ar veni de la fosta configuraţie geografică a urbei - ce avea formă de potcoavă, sau de la primul locuitor, un vârstnic pe care îl chema ”Potcoavă”. O altă legendă spune că, în urmă cu câteva sute de ani, pe teritoriul oraşului de azi existau cei mai renumiţi potcovari din zonă, iar o alta afirmă că domnitorul Dan al II-lea Basarab avea în armata sa, în anul 1423, un căpitan cu puteri neobişnuite care putea să îndoaie o potcoavă cu mâna.
Aşezarea a cunoscut o perioadă deosebită până în anul 1965, când era reşedinţă de plasă şi, apoi, de raion înfiinţat la 1 ianuarie 1956). ”Suburbia” este alcătuită din cinci sate: Fălcoeni, Potcoava, Valea Merilor, Trufineşti şi Sineşti, aşezate de-a lungul pârâului Plapcea. Oraşul este străbătut de calea ferată Craiova - Piteşti şi are două gări: gara CFR Potcoava şi gara CFR Sineşti. Localitatea a fost declarată oraş în anul 2004 după ce conducerea de atunci a urbei a reuşit să-i convingă pe oameni că, dacă vor deveni oraş, ”va curge numai lapte şi miere”. S-a făcut un referendum, oamenii au fost în majoritate de acord cu ”transformarea” comunei în oraş şi… tot cam atunci s-a terminat şi visul potcovenilor. Acum, la 11 ani de la acel moment, nu există locuitor în ”oraşul” Potcoava care să nu vrea ca localitatea să redevină comună. Motivul: lipsa facilităţilor demne de un oraş.
”Suntem vai de capul nostru aici…”
Conform ultimului recensământ efectuat în localitate în anul 2011, populaţia oraşului Potcoava se ridică la aproape 5.800 de locuitori, în scădere semnificativă faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.111 locuitori. De la un an la altul, potcovenii părăsesc localitatea, şomajul creşte, iar majoritatea celor care au rămas se îndeletnicesc cu agricultura. Oamenii spun că a fost o greşeală ridicarea localităţii la statutul de oraş deoarece acest lucru nu se vede nicidecum.
”Suntem vai de capul nostru aici, nu e nicio diferenţă între noi şi orice sat din ţara asta. Canalizare e doar într-o parte şi doar foarte puţini s-au legat la ea pentru că nu s-a terminat lucrarea, apă scoatem tot cu citura din fântână, iar gaze naturale avem de dinainte de 1989, dar tot nu avem toţi tras în curte, încă folosim sobe cu lemne etc. Ăsta e oraş??... În afară de cei care locuiesc în alea câteva blocuri din centru cine poate să spune de aci că trăieşte la oraş??... Vă spun eu: nimeni! Noi simţim că trăim la oraş doar când trebuie să plătim impozitele locale că sunt ca de oraş, deşi noi nu avem nicio legătură cu aşa ceva, suntem, practic, tot o comună”, spune, supărată, Elena Duţu.
De aceeaşi părere cu el este şi Răducu Popa. Chiar dacă locuieşte într-unul dintre cele cinci blocuri din oraş şi are toate facilităţile moderne, acesta recunoaşte că Potcoava nu merită să se numească ”oraş”.
”Eu stau la bloc că aşa am apucat demult şi am apă, am gaze naturale, am centrală termică, dar cei mai mulţi dintre cei de aici nu au aşa ceva şi tot ca la ţară se poate spune că trăiesc. Un oraş presupune mai multe lucruri, nu doar 4-5 blocuri, iar noi nu putem spune că avem viaţa pe care o are cineva dintr-un oraş adevărat, unde există un bulevard, un parc, o cofetărie şi nu un bar mixt ş.a.m.d. Noi ne-am obişnuit cu viaţa aşa, dar nu ne putem numi oraş cu adevărat, nu avem nicio treabă cu un Oraş în adevăratul sens al cuvântului”, afirmă acesta în vreme ce lustruieşte de zor la maşina la care ţine ca la ochii din cap, o Dacie veche parcată la doi paşi de blocul unde locuieşte.
Cu căruţa la primărie
Centrul ”oraşului” Potcoava este uşor de recunoscut: este strada unde se află cele comasate ”majoritatea” blocurilor din localitate - cinci la număr (din totalul de şapte), blocuri aşezate strategic unul în spatele celuilalt. Un străin nu are cum să nu rămână surprins de imagine deoarece blocurile cu pricina au doar câte două etaje, toate fiind ridicate înainte de 1989. În total, în Potcoava există şapte blocuri (cinci blocuri cu două etaje, celelalte cu patru etaje), iar la încă unul se lucrează. Trotuarul aferent blocurilor este ”mâncat” de timp şi nepăsare şi rişti să te alegi cu cel puţin o entorsă dacă nu eşti atent unde calci.
Imaginea prăfuită de cătun de provincie uitat de lume este completată de sediul primăriei (foto-jos), aflat la doi paşi de blocurile care ”atenţionează” un străin că se află într-un oraş. Două căruţe cu caii din dotare sunt ”parcate” lângă primărie – dintre care una chiar în faţa imobilului, în vreme ce, peste drum, o precupeaţă îşi vinde liniştită marfa celor câţiva muşterii veniţi la cumpărături ”în centru”: gogoşari, vinete, lubeniţe şi cartofi. Ceva mai încolo se vede un magazin cu ”plastice” unde poţi găsi şi haine, inclusiv jucării.
Mizeria este omniprezentă atât pe căile de acces din zona primăriei, pompos numite ”trotuare”, unde cimentul a dispărut demult şi paharele de cafea zac pe jos, dar şi prin şanţurile adiacente, şi ele pline de resturi menajere, chiştoace de ţigări etc. Pe singura stradă asfaltată ce străbate ”oraşul” pot fi văzute de căruţe trase fie de cai, fie de măgari.
Că sediul primăriei este ”buricul” oraşului pare a fi dat şi de birtul amplasat lângă instituţia menţionată. O masă de plastic scoasă afară lângă birt vrea să inspire trecătorilor senzaţia de ”terasă”, iar clienţii stau pe unde apucă: fie în interior, fie afară – la masa menţionată, sau direct pe jos, pe iarbă, pe unde găsesc un loc liber.
În ”oraşul” Potcoava se află, probabil, singurele blocuri cu două etaje din tot judeţul Olt. În mijlocul lor este amplasat ceva ce vrea să însemne loc de recreere: băncile sunt rupte, leagănele pentru copii din fier ruginesc în soare, iar iarba creşte peste tot. Nimeni nu este la joacă, deşi este vacanţă şi este miezul zilei.
Edilul: ”Aşa este, oamenii au dreptate: Potcoava nu se poate numi oraş”
Deşi Potcoava este o regiune cunoscută prin zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, acest avantaj aduce foarte puţini bani la bugetul local, în jur de 70.000-80.000 lei/an, şi aceasta deoarece majoritatea câmpurilor petroliere se află mai mult pe raza comunelor vecine. Edilul actual al oraşului-comună Potcoava, Emanuel Nicuşor Enăchioaia, se află la primul lui mandat, dar nu se poate spune că e lipsit de experienţă deoarece a fost viceprimar anterior. Tânăr, acesta le dă dreptate oamenilor în privinţa greşelii ridicării localităţii la statutul de oraş şi spune că, dacă ar fi după el, şi ”mâine” ar accepta ca urbea să redevină comună.
”Aşa este, oamenii au dreptate: Potcoava nu se poate numi oraş pentru că nu dispune de toate facilităţile pe care le presupune aşa ceva. Eu cred că, la momentul când s-a decis acest lucru, cei de la primărie erau bine intenţionaţi, dar de la intenţie la realitate e cale lungă. Şi eu sunt de acord că ar fi mult mai bine că Potcoava să redevină comună, dar, din păcate, la momentul ăsta sunt foarte slabe şanse. Şi vă spun şi de ce: în primul rând, noi – primăria, localitatea – suntem angrenaţi în câteva mari proiecte vitale pentru urbe pe fonduri europene şi nu numai, cum ar fi extinderea reţelei de apă şi canalizare, dar nu numai. Dacă am reveni la statutul de comună, nu am mai putea să ducem la capăt aceste proiecte. În al doilea rând, m-am documentat şi eu şi am aflat că niciuna dintre localităţile care au devenit oraşe nu au mai redevenit comune chiar dacă s-a vrut acest lucru şi s-a făcut referendum. Se pare că există la centru, la Bucureşti, o reţinere în acest sens şi cei de acolo se tem că, dacă Guvernul aprobă fie şi un singur astfel de caz, atunci s-ar putea ajunge la o avalanşă de asemenea situaţii”, afirmă edilul Emanuel Enăchioaia (foto).
Primarul spune că bugetul anual al urbei, de 8-9 miliarde lei vechi, nu permite derularea de investiţii importante şi că atragerea de investitori este o provocare serioasă în lipsa unor facilitate adecvate unui oraş.
”Noutăţile” toamnei în Potcoava: terenuri de sport cu gazon sintetic
Lucrurile în Potcoava se mişcă greu. Deşi recunosc că acesta nu se poate numi cu adevărat oraş, diriguitorii urbei se mândresc cu câteva proiecte derulate în localitate. Astfel, aici există un liceu (“Ştefan Diaconescu”, n.r.), o sală modernă de sport cu 200 de locuri, trei şcoli, precum şi patru grădiniţe. Cei mici au la dispoziţie doar trei locuri de joacă. În această toamnă, terenurile de sport de la liceul menţionat şi cel de la şcoala din Sineşti vor fi reabilitate şi prevăzute cu gazon sintetic. Tot în această toamnă va fi gata şi un mini-teren de fotbal cu gazon sintetic ce va fi amenajat în incinta bazei sportive a localităţii unde joacă şi echipa de fotbal fanion a urbei, Petrolul Potcoava. Din punct de vedere medical, în Potcoava există trei cabinete medicale, două cabinete stomatologice, trei farmacii şi o secţie a Serviciului Judeţean de Ambulanţă, plus un Centru de Permanenţă, în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea un număr de nouă medici şi şase asistente.
Singurul cămin cultural din localitate, sau ”Casa de Cultură” – cum le place localnicilor să o numească, urmează a fi total modernizat pentru a putea găzdui în bune condiţii evenimente cultural-artistice, dar şi piese de teatru. În luna septembrie va fi depus un proiect pe fonduri europene de 900.000 euro, accesat împreună cu o localitate înfrăţită din Bulgaria – Strajiţa (regiunea Velico-Târnovo).
Autorităţile locale se laudă cu câteva proiecte implementate sau aflate în curs de implementare la nivelul localităţii: o sală de sport cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori (proiect demarat în anul 2007 şi finalizat în anul 2009, în valoare totală de 3.670.900 lei); un bloc de locuinţe ANL cu 24 de unităţi locative P+3E (19 apartamente cu 2 camere si 5 garsoniere închiriate persoanelor tinere din localitate, proiect demarat în 2007 şi finalizat în 2009 cu fonduri de la bugetul de stat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Într-o fază avansată se mai află construirea de punţi pietonale în zona peri-urbană a oraşului, ce presupune construirea a trei punţi pietonale în satele Fălcoeni – peste valea Dragomiru, Sineşti – peste pârâul Osica şi Potcoava – peste pârâul Plapcea. De asemenea, în această toamnă va fi terminat şi un pod peste pârâul Plapcea, care va lega Satu Nou de Sineşti, cele două cătune fiind până acum mereu izolate la fiecare ploaie mai însemnată. Valoarea proiectului: 12 miliarde lei vechi, fonduri provenind pe axa GAL.
Lucrările de canalizare au fost terminate în mare parte, dar numai 2.000 de persoane beneficiază de această facilitate, restul până la 5.800 încă visând la aşa ceva. În zonă se lucrează de zor la terminarea celui de-al doilea bloc modern din localitate, după cel ridicate cu fonduri ANL acum câţiva ani, bloc ce va cuprinde 40 de unităţi locative sociale.
Mai puteţi citi:
FOTO+VIDEO Singurul ştrand din Slatina, uitat de autorităţi în bălării
FOTO Slatina uitată: misterele măririi şi decăderii statuilor-simbol ale oraşului
Se încarcă comentariile...
