Lubeniţa le dă bătăi de cap legumicultorilor. Nu pot înregistra la APIA cererea pentru despăgubiri pentru că produsul are cod de fruct, nu de legumă

Producătorii de pepeni nu-şi pot depune la APIA solicitările pentru sprijinul care compensează pierderile din cauza secetei pentru că produsul este întregistrat în baza de date cu un cod pentru fructe, iar despăgubirile se acordă pentru legumele în câmp calamitate.

Pepenii verzi şi galbeni, dar şi porumbul zaharat, toate culturi care ocupă sute de hectare în judeţ, le fac mari probleme în această perioadă producătorilor. Condiţiile schimbate în care se acordă în acest an despăgubirile pentru culturile calamitate de secetă impun prezentarea la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură a unui dosar stufos. Surprizele apar însă şi după ce dosarul e gata, iar producătorul se prezintă cu el la agenţia locală, la consilierul APIA.

„Avem o problemă mare, dar care cred că se va rezolva în curând. Este vorba de suprafeţele cultivate cu pepeni, pepeni verzi şi galbeni, şi cele cu porumb zaharat, pentru că la APIA au cod de fruct, iar noi ne chinuim să demonstrăm, cu toate tratatele de legumicultură, că este legumă, pentru că acest sprijin se acordă pentru legumel în câmp calamitate. Noi îi rugăm pe domnii de la APIA să ia în considerare, totuşi, aceste dosare, pentru că avem promisiunea că se va produce  modificarea, pentru că au fost centre, nu spun toate, nu spun toţi consilierii, care din exces de zel le-au pus producătorilor această problemă şi le-au respins dosarul“, a declarat preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.

Directorul adjunct al APIA Olt, Gheorghe Dumitrescu, a confirmat existenţa acestei discuţii, însă a precizat că s-a făcut recomandarea către angajaţi să primească dosarele, iar în perioada de control administrativ, dacă de la centru nu vin noi precizări, să se acţioneze conform legislaţiei.  „Recomandarea noastră a fost să le primească, cum o alta a fost să accepte certificatele de producător valabile cu data depunerii solicitării, nu cu data depunerii cererii iniţiale, în vară, la comisia locală care a constatat paguba, pentru că sunt discuţii şi în legătură cu această temă şi e aştepată lămuriri“, a spus Dumitrescu.

Legumicultorii mai au şi alte nemulţumiri. 60 -70% dintre fermierii mici (iar aceştia reprezintă, mai spune liderul Sindicatului Producătorilor, aproape 80% din totalul legumicultorilor din judeţ) cultivă legume în câmp pe parcele de sub 3.000 metri pătraţi, pentru care nu au putut depune la APIA solicitare în campania mare, prin urmare nu pot accesa nici sprijinul care se acordă în urma secetei, iar pierderea este, din acest motiv, considerabilă, despăgubirea maximă fiind fixată la 1.400 lei/hectar dacă pierderea a fost totală. „Noi ne-am luptat mai întâi să convingem că şi legumele au fost afectate de secetă, pentru că iniţial ni s-a imputat că vorbim de pierderi când legumele oricum le uzi atunci când au nevoie. Doar că la temperaturi de 38 de grade Celsius în aer şi la ce este în sol se produce avortul florilor, planta nu se mai dezvoltă normal, pierderile fiind de peste 30%. Să nu mai vorbim de faptul că uzi mai des, foloseşti tratamente, ai costuri mult mai mari“, a mai spus Păunel. Din păcate, penru această ultimă nemulţumire răspunsul este foarte tranşant. Actul normativ e clar, nu se fac excepţii.

Campania de depunere a solicitărilor pentru sprijinul care compensează pierderile suferite de agricultori este aproape de sfârşit, 30 noiembrie fiind termenul limită. Cu toate acestea, din cei aproximativ 29.000 de fermieri care au anunţat în vară culturi calamitate, nici 10.000 nu au depus până acum cereri. Oficialii APIA chiar nu sunt surprinşi de situaţie, faptul că în acest an s-au schimbat regulile, şi că mai întâi solicitarea este condiţionată de existenţa cererii de plată pe suprafaţă întregistrată la APIA,  iar pierderea trebuie dovedită cu acte, în cazul societăţilor chiar actele contabile, că li se cere atestatul de producător, acesta fiind dovada că a existat intenţia de a vinde surplusul obţinut, făcând accesul mult mai greu.