Greşeli fatale făcute de părinţi în privinţa alimentaţiei celor mici. Doctor: „Am văzut ulcer la copil de 3 ani!“
0Multe întrebări nu şi-au găsit până astăzi răspunsul în cazul copiilor afectaţi de sindromul hemolitic uremic, însă medicii au găsit prilejul de a trage semnale de alarmă şi de a reaminti lucruri aparent banale pe care le au de făcut părinţii preocupaţi de alimentaţia celui mic.
Nimeni nu pune la îndoială faptul că în orice familie prioritar este copilul, care se bucură de toată atenţia şi de tot ce-şi permit mai bun părinţii. Uneori, însă, lipsa de informaţie, obiceiurile, sau neatenţia cu care tratăm anumite aspecte pun în pericol sănătatea celor mici, mult mai fragili, cu un sistem de apărare insuficient dezvoltat.
Totul începe cu o igienă riguroasă, menţionează încă de la începutul discuţiei noastre medicul de familie Viorel Dumitrescu. În lista sa de pacienţi sunt foarte mulţi copii, iar îndrumarea mamelor, cele care se ocupă în mare parte de alimentaţia copilului mic, începe cu reamintirea regulilor de igienă, aspect aparent banal, dar care face diferenţa.
Igiena sânului apără şi mama şi copilul de complicaţii
„Cred că din întreaga listă am doar câteva mame care nu alăptează. Au ales alăptatul la sân şi convinse că e cea mai bună soluţie pentru copilul lor, că îi oferă cel mai sănătos aliment, dar şi având în vedere aspectul financiar. E mai ieftin şi şi-au dat seama de asta“, spune dr. Dumitrescu. Chiar dacă alăptatul la sân te scuteşte de preparat lapte praf în miez de noapte şi spălat biberoane, se impune şi în acest caz cel puţin respectarea unei reguli simple. „Simpla spălare a sânilor cu apă şi săpun este de ajuns, pentru că împiedică dezvoltarea bacteriilor, dintre care unele pot fi patogene, dar şi apariţia proceselor inflamatorii locale“, precizează medicul.
Cât de grijulii sunt mamele la capitolul igienă ţine de educaţie, de mediul în care trăiesc, poate şi de starea materială, e de părere medicul, care aminteşte că şi astăzi încă mai există, din păcate, mame care „igienizează“ tetina scăpată pe jos nu spălând-o, ci trecând-o prin saliva proprie, sau că şi astăzi anumiţi părinţi verifică temperatura laptelui din biberon gustând, pur şi simplu, din acesta, folosind tetina care ulterior ajunge în gura celui mic.
Ce alimente ar trebui să consume mama în perioada alăptării este de asemenea un subiect vast, medicul ţinând să facă precizarea că trebuie evitate alimentele care pot determina o purgaţie excesivă (prunele de exemplu), dar şi medicamentele, cafeaua, şi sub nicio formă nu se admit alcoolul şi drogurile. „Din păcate încă mai există credinţa, falsă, de altfel, că «dacă bei bere, faci lapte», în special în mediul rural. Vă imaginaţi ce faci de fapt!“, spune medicul.
Diversificarea începută prea devreme, la fel de periculoasă ca introducerea alimentelor solide prea târziu
Chiar dacă fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, există etape de care mamele trebuie să ţină cont atunci când trec de la lapte-singurul aliment, la diversificare.
„Un principiu trebuie obligatoriu respectat în cazul diversificării, proces care începe la cinci luni şi jumătate-şase luni: alimentul nou-introdus trebuie să fie uşor digerabil.
Aş recomanda pentru început sucul de măr şi, ulterior, mărul ras, eventual combinat cu morcov. Supa de zarzavat, la început strecurată, în care începem să adăugăm legume pasate, ar fi a doua alegere.
Diversificarea trebuie să survină atunci când organismul este pregătit, nu prea devreme, pentru că va fi greu de digerat, dar nici să întârzie foarte mult după vârsta de 6 luni, vârstă la care atât pancreasul, cât şi ficatul şi intestinele sunt pregătite, încep să producă enzime, fiind momentul pentru introducerea alimentelor solide. Apare, de asemenea, dentiţia. Nu poţi lipsi copilul de aportul de fier, vitamine, fibre, necesare pentru o dezvoltare corectă.
Şi prelungirea alăptării la sân peste vârsta de, să spunem, doi ani, determină probleme, care înseamnă nu numai dependenţa copilului de mamă, dar şi refuzul acestuia de a primi alte alimente. Ştiţi că nutriţioniştii sunt de părere că pentru a te obişnui cu gustul unui aliment este nevoie să-l guşti de 200-250 de ori?“, spune dr. Dumitrescu.
„De la 7-8 luni copilul trebuie să participe la masa familiei“
Dacă etapa în care cel mic mănâncă exclusiv lapte e relativ simplu de gestionat, diversificarea înseamnă nu doar ce aliment foloseşti, ci şi din ce sursă. „În principal mă bazez pe alimentele din Comunitatea Europeană, pentru că sunt mai riguros controlate. După 7-8 luni copilul poate mânca alimente diverse, inclusiv carne - pui şi vită, însă trebuie evitate la copilul mic fasolea, varza, carnea de porc, în general mâncărurile greu digerabile.
M-aş feri chiar şi ca adult de roşiile din producţia autohtonă care apar pe piaţă în luma mai, primele roşii, pentru că e clar că sunt puţin „forţate“.
De obiceiuri bune care trebuie formate odată cu diversificarea ţine şi participarea copilului la masa familiei. De la 7-8 luni va avea locul lui la masă, e foarte important!“, recomandă medicul.
„Diareea însoţită de febră e semn grav!“
Chiar dacă sursa alimentelor pe care le folosim e sigură, regulile de igienă rămân la fel de importante. Fiecare fruct şi legumă cumpărate, că sunt din piaţă, că sunt din supermarket, trebuie bine spălate. „Spălăm mărul, dar spălăm şi banana, spălăm şi portocala, pentru că în lanţul de la producător până ajunge la noi se pot întâmpla multe. Şi nu trebuie să uităm că o simplă spălare sau fierbere reduce considerabil riscul apariţiei oricărei boli, nu vorbin doar de Escherichia Coli.
Altfel, să ştiţi, evenimente nefericite se produc nu doar în România. Am discutat de curând cu sora mea, care este medic în Suedia, şi care mi-a relatat că anul trecut, în zona de sud a acestei ţări, s-au înregistrat cinci cazuri de sindrom hemolitic uremic, două dintre ele soldate cu decesul copiilor. Iar Suedia este o ţară cu un sistem sanitar foarte bine pus la punct şi unde pacienţii se adresează rapid medicului.
Sfatul meu este să fim tot timpul atenţi la pregătirea alimentelor, nu doar acum că se vorbeşte că din anumite alimente sau din apă s-ar fi ajuns la aceste îmbolnăviri. Reamintesc, o simplă spălare sau fierbere corectă reduce riscul apariţiei bolilor.
E de asemenea important să ne prezentăm la medic la primele semne de boală diareică. Diareea cu febră e semn grav. Diareea fără febră poate fi o simplă indigestie, însă apariţia febrei trebuie să ne îngrijoreze!“, atenţionează dr. Dumitrescu.
Conservaţii folosiţi au şi aceştia riscul lor, de aceea e de preferat să dăm copiilor alimente cât mai puţin procesate. „Recomand iaurtul făcut în casă, şi chiar nu e greu, multe dintre pacientele din lista mea o fac, recomand brânzica de casă, făcută cu calciu lactic. Termenele de garanţie sunt totuşi cam lungi la iaurturile din comerţ. La fel şi la piureurile de la borcănel, pe care mulţi părinţi, din comoditate, le preferă“, avertizează medicul.
Un alt amănunt pe care, ca părinţi, nu-l luăm de fiecare dată în calcul, şi asupra căruia medicii nu ne atrag atenţia tot timpul, este modul cum le administrăm celor mici medicamentele. „Dacă noi, oameni în toată firea, atunci când luăm un antiinflamator avem grijă să mâncăm ceva, să nu-l luăm, cum se spune, «pe burta goală», copilului îi dăm destul de des siropelul cu linguriţa sau cu seringa, fără să ne preocupe prea mult dacă i-am dat, sau nu, să mănânce. Am văzut, să ştiţi, ulcer la un copil de 3 ani. Nu e de glumit!“, atrage specialistul atenţia.
Se încarcă comentariile...
