FOTO Reportaj printre oltenii din Deveselu: ”Să vină, taică, americanii printre noi, că nu-i mănâncă nimeni!”
0
La trei luni de la inaugurarea oficială a lucrărilor de reamenajare a bazei militare americane din comuna Deveselu, judeţul Olt, unde urmează a fi instalat un avansat sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, localnicii încă îi aşteaptă pe americani. Până acum nu au dat nas în nas cu soldaţii Unchiului Sam, dar primele semne ale schimbării se văd peste tot: în comună s-a introdus reţea de apă şi canalizare, urmează gazele naturale.
Comuna Deveselu şi cele aproape 950 de familii ale sale îşi continuă viaţa în tihnă, fără să dea o atenţie prea mare asupra faptului că au devenit centrul atenţiei încă de la anunţul transformării fostei baze militare aviatice de la marginea localităţii, într-un get-beget americană. Amplasarea unui avansat sistem de apărare antirachetă al NATO în comuna lor nu pare însă ca să-i fi impresionat prea mult pe localnici. Fie că sunt acaparaţi de problemele cotidiene, fie că, pur şi simplu, nu îi interesează ce se întâmplă în afara gospodăriei lor, locuitorii din Deveselu îşi văd de viaţa lor, se duc în continuare tot la magazinul mixt din centru să-şi cumpere cele necesare sau îşi transportă cu căruciorul butelia cu gaz până la introducerea reţelei de gaze naturale.
Dacă-i întrebi despre noii lor “vecini”, deveselenii ridică din umeri a indiferenţă sau doar îţi zâmbesc. Nu au nimic împotriva americanilor, despre care au auzit numai lucruri frumoase la ştirile şi emisiunile de la televizor, doar că, până acum, nu au apucat să vadă vreun soldat al SUA în “carne şi oase” şi nu ştiu ce să zică despre ei.
“Deh, maică, ştiu şi io ce să zic?? Noi nu am simţit aşa că e ceva neobişnuit de când au început lucrările la baza aia a lor, nici prin comună nu au fost scandaluri cu ei, noi nu îi vedem. Nu cred că se feresc de noi, dar noi nu am apucat să îi vedem. Ce dacă sunt din America?? Nu au şi ei tot două mâini şi două picioare, ca şi noi?”, întreabă baba Marioara în timp ce-şi aranjează mai bine broboada pe cap.
Nea Brabete este ceva mai deschis la vorbă. Ne spune că, din ce a vorbit cu copiii lui care sunt la oraş, instalarea americanilor în comuna lor ar trebui să fie numai de bine şi să ducă la dezvoltarea localităţii mai mult decât celelalte comune din judeţ.
“De rău nu are cum să fie, aşa cred. Mi-au spus mie băieţii că asta o să ne ridice comuna şi o să se dezvolte, că o să se facă locuri de muncă ş.a. Pentru noi nu mai contează treaba asta cu locurile de muncă pentru că noi nu mai putem munci, dar e bine pentru tineretu’ ăsta că pleacă tot la oraş şi nu se mai întoarce, rămânem doar noi aicea, singuri. Taică, io zic să vină americanii printre noi, că nu-i mănâncă nimeni. Da’ nu ştiu cum o să vorbim cu ei că au altă limbă... Cred că prin semne, nu?”, spune Marin Brabete.
“Deja s-au schimbat multe lucruri…”
Faptul că te afli într-o comună “războinică” îţi este insuflat pe măsură ce parcurgi localitatea cu maşina. La o intersecţie spre dreapta, ce reprezintă şi drumul către sediul primăriei - care nu e chiar aşa uşor de găsit, îţi apar în cale două baterii de tunuri antiaeriene. Acestea străjuiesc un monument dedicat eroilor căzuţi în timpul celor două războaie mondiale, monument prevăzut şi cu două drapele: cel tricolor şi cel al UE. Odată ajuns la sediul primăriei din Deveselu poţi uşor să treci cu vederea un detaliu extrem de picant ce scapă mai tuturor: chiar în spatele clădirii se află un avion al Forţelor Aeriene Româneşti, luat, cel mai probabil, “la reduceri” de la Ministerul Apărării. Pe primarul Ion Aliman îl găsim la birou, adâncit între tot felul de documente. Ne promite că o să încerce să-şi facă loc pentru vizita noastră, dar, pe tot parcursul discuţiei, suntem mai mereu întrerupţi de câte un angajat cu ceva document ce necesită semnătura urgentă a edilului. Politicos, acesta aceptă una-două-trei asemenea “pause”, după care, din politeţe sau din jenă că lucrurile păreau să devină un obicei, nu mai acceptă întreruperi din partea angajaţilor până la terminarea interviului.
Foto
Edilul ne spune că, încă înainte de inaugurarea oficială a lucrărilor de reamenajare a bazei militare, autorităţile locale din Deveselu au fost primele care au simţit că “ceva” se va schimba semnificativ în comună. Primarul Ion Aliman este sincer şi recunoaşte că, dacă americanii nu ar fi venit în localitate “cu scutul lor cu tot”, nu ştie în câţi ani ar fi avut parte de ceea ce a devenit deja realitate în doar un an: introducerea unei reţele de apă şi canalizare, plus amenajarea unei staţii de epurare. La acestea se adaugă asfaltarea drumului de 644 metri către baza militară, pentru care tot Guvernul a achitat la foc automat 1,3 milioane lei. Finanţarea tuturor investiţiilor suportate de partea română la Deveselu a fost aprobată anul trecut de Guvern prin Legea de autorizare pentru apărarea naţională
“Oamenii din comună poate că, acum, nu îşi dau bine seama ce înseamnă şi, mai ales, ce va însemna pe viitor prezenţa americanilor în localitate, dar eu vă spun că s-au schimbat deja multe lucruri. În doar un an, adică în 2013, s-a introdus în localitate o reţea de alimentare cu apă pe 16,4 kilometri, plus sistem de canalizare tot pe 16,4 kilometri, la care se adaugă o staţie de epurare modernă, la care vom termina complet lucrările în două săptămâni. Baza americană va fi şi ea conectată la staţia de epurare. Guvernul a plătit pentru tot - aproape 100 miliarde lei vechi, iar lucrările au mers strună. Mai avem branşările de efectuat către gospodăriile oamenilor, ce nu au intrat în proiectul iniţial şi pe care trebuie să le facem noi, cu bani de la bugetul local, dar totul e ca şi rezolvat, e doar o problemă de timp până vor începe şi, totodată, vom termina totul. În trei luni suntem optimişti că oamenii vor avea funcţionale canalizarea şi apa la robinete. Ce mai! Dintr-o comună simplă, oarecare, în care până acum un an nu exista canalizare sau apă, acum - toate acestea sunt aievea! Asemenea investiţii nu speram noi că vor avea loc aici şi, dacă nu s-ar fi întâmplat toate aceste lucruri odată cu sosirea americanilor, atunci nimeni nu poate spune când am fi putut face aşa ceva în comună”, recunoaşte primarul comunei, Ion Aliman.
Singura problemă mai importantă rămasă nerezolvată pe agenda autorităţilor locale din Deveselu este reprezentată de reţeaua de 11,5 kilometri de drumuri, de a căror modernizare vor să se apuce doar după ce vor reuşi să finalizeze o altă lucrare majoră: introducerea de gaze naturale.
“În aceste zile aşteptăm avizul pentru gaze de la A.N.R.E. ca să trimitem proiectul la Ministerul Economiei, după care suntem siguri că lucrarea va fi scoasă rapid la licitaţie pentru ca firma care îşi va adjudeca lucrarea să demareze operaţiunile până la finele acestei primăveri. Apoi va fi doar o problemă de timp - poate un an, până să finalizăm proiectul şi să avem gaze, iar, odată cu noi, şi cei din incinta Bazei militare”, a afirmat Aliman, care a precizat că şi banii pentru implementarea acestui proiect, respectiv aproape 1,5 milioane euro, vor veni tot de la Guvern.
Investiţii benevole ale americanilor în comuna olteană
Veştile bune pentru cele 3.500 de persoane din Deveselu nu se opresc însă la cele enumerate anterior. Noii vecini şi-au exprimat deja intenţia de a reamenaja, pe banii lor, clădirea ce adăposteşte şcoala din localitate, unde învaţă aproape 270 de copii. De fapt, discuţia pe subiect a fost ceva mai largă şi a cuprins inclusiv construirea - "de la zero", a unui sediu pentru o grădiniţă nouă, având în vedere că cei 136 de micuţi din prezent de la ciclul preşcolar “învaţă” într-o clădire veche de peste 100 de ani.
“În urma unei discuţii avute anul trecut cu reprezentanţi ai Ambasadei SUA în ţara noastră am primit promisiunea că aceştia se vor ocupa de modernizarea integrală a sediului şcolii, dar şi de amenajarea unei grădiniţe noi pe terenul unde se află şcoala deoarece există această posibilitate. Vă daţi seama că pe noi ne-a bucurat enorm această veste şi credem că, până la jumătatea anului viitor, atât copiii de la şcoală, dar şi cei de grădiniţă, se vor putea muta în casă nouă”, este de părere edilul din Deveselu.
Până una-alta, oficialul local are însă în plan, ca şi prioritate în acest an, amenajarea unui loc mai adecvat pentru primirea unor invitaţi de marcă cum sunt noii lor vecini americani, dar nu numai. Astfel, vechiul sediu al Căminului Cultural din comună a fost inclus pe un proiect european în valoare de 100.000 de euro pentru a fi complet modernizat; el va urma să cuprindă, printre altele, un sistem de sonorizare şi unul pentru conferinţe, dar va presupune şi un amfiteatru.
“Vrem să avem şi noi un loc al nostru civilizat, unde să putem primi invitaţi mai de marcă fără să ne fie ruşine. Până acum am folosit doar locaţia Primăriei, dar vrem altceva care să se potrivească noului statut al comunei. Pe viitor vor fi sâmbete şi duminici când ne vom putea întâlni cu aceştia, vor fi serbări, Ziua Naţională ş.a., iar noi o să vrem să-i invităm pe aceştia să participe alături de noi, să ne cunoască obiceiurile, tradiţiile, felul nostru de a fi, vrem să le arătăm cum sunt românii. La rândul lor, ei vor interacţiona cu localnicii şi, personal, nu am niciun motiv să nu cred că totul va merge strună şi că nu vor avea motive să regrete că au ales comuna noastră pentru baza lor. De aceea ne-am gândit să reamenajăm Căminul Cultural, pentru care avem deja un proiect aprobat şi eu sunt optimist că, în primăvară, vor veni şi banii ca să dăm drumul la lucrări. Termenul de finalizare este de 60 de zile, aşa că vă daţi seama că abia aşteptăm să vedem cum va arăta la final”, a spus Ion Aliman.
De la Deveselu vine protecţia
Lucrările în interiorul bazei militare sunt în toi. Zilnic, basculante şi alte utilaje intră şi ies din incinta bazei, unde niciun însemn – drapel etc. - nu arată că americanii ar avea vreo legătură cu locul. Inaugurarea oficială a demarării lucrărilor de transformării bazei militare a M.Ap.N. din comuna Deveselu, într-una americană, unde urmează să fie amplasat un scut antirachetă de către Guvernul SUA, a avut loc pe 28 octombrie 2013. Oficialităţi importante din ţara noastră şi SUA, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, James Miller - adjunctul secretarului pentru politica de apărare a SUA, sau Alexander Vershbow - secretar general adjunct al NATO, au fost prezenţi la Deveselu cu acest prilej.
Scutul antirachetă de la Deveselu nu va avea doar rolul de a apăra teritoriul ţării noastre. Acesta va creşte capacitatea NATO de a apăra Europa în condiţiile în care ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere. De asemenea, scutul răspunde ameninţărilor actuale şi poate încorpora foarte repede noi tehnologii, pe măsură ce acestea continuă să evolueze. Nu în ultimul rând, scutul antirachetă acoperă integral teritoriul României şi, în final, al tuturor statelor aliate.
Practic, baza de la Deveselu va găzdui „interceptori tereştri”, un nume dat rachetelor SM-3 tip Block IB, aceştia urmând să devină operaţionali la finele lui 2015. Atunci se estimează că întreaga bază militară va fi pe deplin funcţională. Rachetele, spun oficialii, nu vor avea, însă, încărcături nucleare, distrugerea „inamicilor” urmând să aibă loc prin intermediul energiei cinetice. Pe teritoriul ţării noastre vor fi instalate trei baterii, adică 24 de rachete interceptoare SM-3. Acest lucru nu presupune amplasarea în ţara noastră a altor radare decât cel antirachetă care va funcţiona la Deveselu. Sistemele radar suplimentare destinate descoperirii ţintelor (rachetelor ostile - n.a.) vor fi găzduite de alte ţări. România nu va cumpăra rachete interceptoare şi nici nu va plăti pentru instalarea lor, cheltuielile în acest sens fiind suportate doar de SUA.
Obama, “darnic” cu Baza de la Deveselu
Oficialii americani au afirmat, la momentul inaugurării lucrărilor, că lucrările vor fi organizate astfel încât baza militară a SUA de la Deveselu, care se întinde pe aproape 220 hectare, să devină operaţională până la finele anului viitor. Din acel moment ea va permite extinderea protecţiei asupra teritoriului aliat din întreaga Europă împotriva ameninţărilor cu rachete balistice care ar putea proveni din Orientul Mijlociu. De asemenea, din momentul în care va deveni funcţională, baza militară din comuna olteană Deveselu va fi plasată în arhitectura sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO, respectiv sub controlul operaţional al Alianţei. În prezent, la Deveselu au fost amplasate doar o parte a dormitoarelor-modul ale militarilor americani care îşi vor efectua stagiul aici. În total, după terminarea lucrărilor, la Deveselu vor fi aduşi aproximativ 150 de militari ai Armatei SUA. Acestora li se vor alătura şi 350 de civili.
Costurile pentru realizarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu sunt suportate integral de Statele Unite. Guvernul American a aprobat două contracte pentru amenajarea bazei militare pe care o deţine în judeţul Olt. Astfel, un prim contract include facilităţile Agenţiei de Apărare Antirachetă (MDA) şi cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american, valoarea acestuia ajungând până la 250 de milioane de dolari. Facilităţile MDA cuprind infrastructura zonei de lansare, o clădire pentru asistenţă, o centrală electrică de rezervă, un depozit, o anexă de control a accesului şi o clădire de control al securităţii. De aceste lucrări se va ocupa exclusiv o firmă americană. În privinţa celui de-al doilea contract, acesta include toate facilităţile Forţelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA de la Deveselu. Lucrările privesc un centru de control al accesului, clădiri pentru cazare şi mâncare, un depozit, o unitate sanitară. Valoarea estimată a celui de-al doilea contract ajunge la 100 de milioane de dolari.
Administraţia Obama a aprobat anul trecut alocarea 20 de milioane de dolari “pentru Deveselu”, la care se adaugă alte 80 de milioane de dolari pentru anul fiscal 2014. . Costurile totale s-ar ridica la cca. 400 de milioane de dolari, anunţau, în urmă cu mai bine de doi ani, oficialii americani. La această sumă vor mai fi necesare alte 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea sistemului.
Vă mai recomandăm:
FOTO-VIDEO Americanii îşi pregătesc terenul pentru 24 de rachete la Deveselu
Se încarcă comentariile...
