Fermierii, avertizaţi că fondurile din PNDR se apropie de ultima strigare. Expert: „Oamenii aceştia cu mâinile crăpate trebuie trataţi ca nişte Dumnezei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şi fermierii şi consultanţii au propuneri de îmbunătăţire a ghidurilor
Şi fermierii şi consultanţii au propuneri de îmbunătăţire a ghidurilor

Ce modificări s-ar mai impune ghidurilor de finanţare, ce impedimente s-au constatat în anii trecuţi, cum să comunice experţii instituţiilor cu rol în finanţarea proiectelor din agricultură au fost teme dezbătute la întâlnirea între reprezentanţii fermierilor, consultanţi şi şefii instituţiilor prin care se derulează finanţările.

Deşi sute de fermieri care muncesc zi-lumină pe câmp sau în solarii s-au deprins de ani de zile şi cu birocraţia, accesarea banilor europeni destinaţi dezvoltării fermelor mici încă nu este pe înţelesul tuturor şi pune probleme. Reprezentanţi ai fermierilor, consultanţi, şefi ai instituţiilor prin intermediul cărora se derulează finanţarea proiectelor din fonduri europene s-au întâlnit, marţi, la Slatina pentru a „desţeleni“ o parte din calea accesării banilor de la UE.

Fermierii şi-au spus păsurile, cea mai importantă remarcă fiind aceea că tratamentul diferit care li se aplică, în comparaţie cu marii fermieri, face ca sute de proiecte să fie blocate la debut. Documentele doveditoare ale dreptului de a lucra suprafeţele pun cele mai mari probleme, spun reprezentanţii Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt (acţiunea a fost organizată la iniţiativa acestei structuri).

Fermierii cer, iar reprezentanţii Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Olt îi susţin, eliminarea obligativităţii de a prezenta la evaluarea proiectelor pe măsurile 6.1 şi 6.3 documentele de proprietate asupra terenurilor sau contracte de arendă semnate cu un proprietar în viaţă, motivat de faptul că sunt sute de situaţii în care un tânăr fermier s-a angajat în demersul de a lucra pământul familiei, însă nu are asemenea acte (lucrează pământul bunicilor decedaţi, iar taxa de succesiune nu a fost dezbătută, de exemplu). „Marilor fermieri nu li se cer contracte de arendă, nici actele de proprietate, nici tabel centralizator. Dorim să fie de ajuns documentele pe care le solicită APIA“, cer fermierii. Reprezentanţa OJFIR Olt, directorul-adjunct Letiţia Brânaru, le-a confirmat că îi susţine în acest demers, care ar simplifica mult şi munca evaluatorilor, numărul paginilor dintr-un dosar scăzând cu câteva zeci.

„Noi am făcut deja o astfel de solicitare, este necesar s-o faceţi şi dumneavoastră. Noi vă susţinem, trebuie să plecăm de la bunăcredinţă“, le-a spus Brânaru, în timp e fermierii au acceptat că în rândul lor sunt şi persoane care au încercat să „fenteze“ legea. „Sunt fermieri care şi pe noi ne-au minţit în faţă şi acele proiecte au căzut“, au confirmat şi consultanţii firmelor care întocmesc proiecte, care propun ca în locul şirului lung de documente care să ateste dreptul de folosinţă al terenului, şi pa care uneori se află în imposibilitatea de a le prezenta, fermierii să poată completa o declaraţie pe propria răspundere, care atrage după sine, în cazul menţiunilor mincinoase, răspunderea penală.

„S-ar putea să fie ultimii bani din PNDR“

Detaliile tehnice, de care depinde, însă, succesul unui proiect întocmit de micii fermieri pentru accesarea fondurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, au constituit de asemenea subiectul dezbaterii. Consultanţii au vrut să ştie de la reprezentanţii OJFIR şi, ulterior, când şi invitaţii CRFIR Craiova au ajuns la întâlnire, şi de la aceştia, cum raportează suprafaţa totală a spaţiilor protejate, dacă se ia în calcul doar suprafaţa solarului, sau se adaugă şi terenul din imediata apropiere, care nu poate fi folosit pentru producţie.

Aleile tehnologice fac parte, sau nu, din solar, ce fac în acte, cum menţionează drumurile de acces, pentru că, au semnalat consultanţii, datele din registrul agricol şi declaraţiile realizate de fermier la APIA nu coincid din acest punct de vedere. „Noi nu spunem că dorim ca aleile tehnologice să fie considerate suprafaţă cultivată, întrebăm, în schimb, cum le menţionăm, astfel încât suprafaţa totală să «bată» în toate documente, şi în registru, şi la APIA“, au vrut să ştie consultanţii, iar discuţiile s-au derulat, din acest punct, aplicat.

Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a menţionat după întâlnire că reprezentantul CRFIR Craiova, sosit după deschiderea oficială a şedinţei de lucru, le-a atras atenţia fermierilor să se grăbească în întocmirea proiectelor, pentru că banii alocaţi PNDR pentru perioada 2014-2020 aproape au fost accesaţi. „S-ar putea să fie ultimul exerciţiu, au fost foarte multe proiecte, iar de anul viitor este posibil ca alte sume să se repartizeze din cadrul altor măsuri mai puţin accesate, cum este «Prima împădurire», cum sunt măsurile care sprijină asocierea şi altele“, a declarat Păunel.

„Îngrijorări există, dar nu cred că putem să spunem că vor fi ultimii bani, eu cred că se vor găsi soluţii, PNDR se derulează până în 2020“, a declarat, în schimb, directorul Direcţiei Agricole Olt, Emil Marinescu.
O remarcă mai greu suportată de oficilii instituţiilor prezente a venit din partea consultantului Aurelia Datcu. Consultantul a făcut apel la empatie, cerând „mai multă toleranţă pentru aceşti oameni cu mâinile crăpate. Datorită lor, şi noi, şi dumneavoastră, suntem aici, iar beneficiarii trebuie trataţi ca nişte Dumnezei“. „E timpul să construim, nu să ne reclamăm“, a răspuns Datcu în momentul în care reprezentanţii OJFIR au replicat că beneficiarii au posibilitatea să facă plângeri dacă sunt trataţi necorespunzător de angajaţii instituţiilor.


 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite