Enterocolita, marele pericol al verii. Ce ar trebui să-i întrebăm pe ţăranii de la care cumpărăm brânza sau iaurtul de casă

O diaree prelungită înseamnă nu doar disconfort, ci ne poate pune chiar viaţa în pericol, iar vara enterocolitele se manifestă cel mai des. La ce să fim atenţi când cumpărăm sau preparăm alimentele, pentru a nu ne confrunta cu enterocolitele, răspund specialiştii în articolul următor.

Zilele caniculare ne fac nu doar atmosfera greu de suportat, ci ne pun în pericol şi prin prisma faptului că produsele se alterează mult mai repede, bacteriile se dezvoltă rapid şi pot să apară enterocolitele. Sunt câteva categorii de produse de care ar trebui să ne ferim, pur şi simplu, dar şi măsuri pe care să le adoptăm, spun medicii.

Enterocolitele, care se pot manifesta de la disconfort abdominal moderat şi alterarea scaunului, şi până la crampe insuportabile, febră, dureri de cap, greaţă şi vărsături şi multiple episoade diareice de-a lungul unei zile, cu alterarea stării generale, sunt de mai multe feluri, explică medicii.

Cele determinate de virusuri sunt foarte contagioase, rotavirusul şi calicivirusul stând adesea la originea acestora. Gradul mare de contagiozitate face ca, în ţările dezvoltate, spune medicul de familie Viorel Dumitrescu, să se impună carantina în spitalele sau secţiile de pediatrie unde au fost izolate, dar şi în comunităţile unde a fost identificat acest pericol. „Toată lumea se îmbracă de sus până jos în costume speciale, se instalează aparate pentru spălarea mâinilor, botoşei în picioare, nu mai intră nimeni în secţii... Dar asta acolo, la noi nu este posibil aşa ceva“, spune medicul.

Deşi pentru a preveni îmbolnăvirea din cauza rotavirului există vaccin disponibil, contra-cost, relativ puţine sunt persoanele care apelează la vaccinare copiilor mici. „Nu este tocmai ieftin, administrarea a două doze poate depăşi 200 lei, însă un episod de boală poate fi deosebit de periculos, în special pentru sugari“, spune medicul.

Cel mai mare pericol este deshidratarea de peste 10%, în urma diareilor severe, care impune tratamentul în spital. La copii semnele se instalează repede.

„De obicei o diaree apoasă, cu alterarea stării generale, febră,  poate duce la o deshidratare de peste 10%, care este foarte gravă, în doar câteva ore. Îţi dai seama, pentru că atât sugarul cât şi copilul mic au pielea cenuşiu-pământie, pliul cutanat flasc, nu mai este elastic, cearcăne, ochii înfundaţi în orbite, stare generală alterată şi imediat trebuie apelat la un medic. Din păcate deshidratarea se poate instala foarte rapid – prin scaune şi vărsături, dar şi prin transpiraţie, mai ales dacă face şi febră.Pe trei căi, deci. Se poate ajunge în decurs de câteva ore la deshidratare de peste 10 %, care este gravă, de obicei“, explică medicul.

Calea cea mai frecventă de transmitere este atingerea unui obiect contaminat. „Se ia prin vărsături, ai atins un obiect atins de un pacient bolnav...  Cel mai frecvent pe calea oral-fecală. La copii e mai greu să impui igiena. Copiii sunt cel mai frecvent afectaţi şi transmit cel mai uşor boala. Chiar în această perioadă se înregistrează un val“, mai spune medicul.

Diareile bacteriene, tratate cu antibiotic

Există şi alte enterovirusuri de sezon, mai puţin răspândite, care se manifestă tot cu diarei şi vărsături.
O diaree care pune probleme nu înseamnă doar cea severă, cu zeci de scaune pe zi. Dacă o persoană în mod normal are scaun la două-trei zile, însă dintr-odată apar două-trei scaune semi-consistente, cu modificarea caracterelor, cu crampe, cu miros urât, vorbin tot de diaree şi de potenţiale complicaţii. Cea în măsură, însă, să îngrijoreze este diaree apoasă, cu scaune frecvente. Diareile bacteriene impun şi antibioticoterapie, pe lângă tratament de reechilibrare electrolitică. „Nu te omoară constipaţia, dar diareea te omoară“, concluzionează medicul.

Diareile bacteriene au cel mai des la origine Shigella  şi Escherichia colli – din cauza faptului că produsele lactate de multe ori nu sunt ţinute în condiţii de igienă. „Omul face brânza, la noi nu se fierbe laptele, este un obicei prost. În mod normal, atunci când prepari brânza ar trebui să fierbi laptele ăla 15-20 de minute, atunci se distrug bacteriile, şi viruşii, în general – şi se lasă laptele să răcească, şi atunci adaugi cheagul. Ei zic că dacă fierbi laptele, brânza nu mai are gust, că-şi pierde din grăsime. Nu se pierde nimic din gust. Din contră, el, ca om, este protejat. E foarte bine să-i întrebaţi, atunci când cumpăraţi produse de la ţărani, pentru că mulţi dintre ei nu fierb laptele. Brânza din fabricile de preluctrare a laptelui este făcută din lapte pasteurizat, iar această procedură de sterilizare a laptelui distruge bacteriile. Riscul de a face o toxiinfecţie alimentară de la o fabrică de procesare a laptelui este mic, bineînţeles, dacă respectă toate regulile.

„Laptele nu trebuie păstrat mai mult de 30-40 minute afară, după ce s-a răcit“

„E cea mai mare prostie să spui că ai fiert laptele, dacă l-ai dat într-un clocot. Nu, laptele trebuie fiert un sfert de oră, la foc mic, asta trebuie să ştim toţi. Mai departe, laptele nu trebuie păstrat mai mult de 30-40 de minute afară, după ce s-a răcit“, ne mai sfătuieşte medicul. Atenţie mare şi la prepararea iaurtului de casă, pentru care de asemenea trebuie să folosim laptele fiert înainte, nicidecum aşa cum se întâmplă deseori la ţărani, care peste laptele de-abia muls pun o linguriţă de iaurt sau lapte bătut vechi.

Carnea poate transmite de asemenea „ o groză de boli“, iar  „peştele este cel mai periculos“, mai precizează medicul Viorel Dumitrescu.

Din rândul produselor de patiserie, prăjiturile cu cremă comportă riscuri. „Cremşnitul poate să dea infecţii teribile, la fel toate prăjiturile astea cu cremă, eclerele. Oul – care este cel mai bun mediu de înmulţire a bacteriilor, trebuie bine preparat termic, mai ales în această perioadă, or, la prăjituri, nu ştiu cum se poate realiza foarte bine asta. Dacă nu-l ţii la temperatură potrivită, dacă nu este preparat termic... Să nu se folosească ouăle de raţă, pentru că acelea au Escherichia coli“, mai spune medicul.

Foarte mare atenţie şi la modul cum păstrăm alimentele. Rozătoarele pot să transmită boli grave, urina de şoarece fiind un adevărat pericol. Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont este lipsa veceurilor care pot fi igienizate, la ţară. „Muştele se pun ulterior pe fructe, pe roşia din grădină, o iei şi o mănânci fără să o speli şi se transmite microbul. Copiii în general nu spală fructele, uneori nici adulţii nu o fac, fără să se gândească la pericole“, atrage atenţia medicul.

Dispepsiile de la debutul sezonului de recoltare a legumelor

O patologie aparte o reprezintă, în ultimii ani, dispepsiile care apar, spune medicul căruia i-am solicitat opinia, odată cu apariţia pe piaţă a roşiilor, a lubeniţei (pepenele verde) etc.
„Altă cauză de diaree clar frecventă, din punctul meu de vedere, din experienţa de la cabinet, de fapt  – este consumul unor legume care conţin..., de fapt nici nu ştim ce conţin, dar în sezonul roşiilor sau al lubeniţelor  se-ntâmplă la început ceva, apar nişte dispepsii. Ar trebui întrebat de ce de fiecare dată când apar prima dată roşiile pe piaţă se înregistrează creşterea numărului de dispepsii, cu stare generală de rău. După două zile eşti terminat. Cel puţin după primele roşii... Noi am făcut nişte sesizări în sensul ăsta, adică am anunţat că apar dispepsiile“, a mai spus medicul.