Copiii lipsiţi de şcoala online, care învaţă să citească în vacanţă. Unul dintre ei munceşte, la doar 14 ani

Foto: arhiva personală Claudya Neacşa

Un grup de 10 copii din familii fără posibilităţi vin în fiecare săptămână la Atelierele ŞOTRON dintr-o şcoală de ţară, pe toată perioada vacanţei.  Pentru ei şcoala online a fost o necunoscută, iar decalajul dintre ei şi restul clasei s-a adâncit.

În situaţia celor cinci pitici care vor merge la şcoală din toamnă şi a fraţilor lor care, deşi au câţiva ani de şcoală, încă buchisesc, sunt mulţi alţi copii de la Şcoala Gimnazială Găneasa, din judeţul Olt. Sunt elevi din familii fără posibilităţi, pentru care şcoala online a însemnat, în fapt, vacanţă.

Părinţii lor nu-şi permit telefoane performante, laptop-uri sau tablete cu atât mai puţin. Din martie, odată cu închiderea şcolilor din cauza pandemiei, aceşti elevi au rupt legătura cu lumea cărţilor. S-a ivit în schimb, în vacanţă, posibilitatea ca pentru 10 copii să se poată organiza ateliere de vacanţă.

Sunt Atelierele „Şotron“ pe care le patronează de aproape 20 de ani Asociaţia Ovidiu Ro şi care înseamnă o nouă şansă dată copiilor din mediile dezavantajate. Pentru că Şcoala Gimnazială Găneasa face parte şi din reţeaua Edu Networks, un proiect educaţional vast susţinut de mediul privat, cinci profesori se ocupă de cei 10 copii, cinci de la grădiniţă şi cinci de la şcoală. Copiii vin o zi pe săptămână, la atelierul „Prima zi de şcoală“, respectiv „Acceleratorul de literaţie“. 

În situaţia de a primi ajutor pentru  a face faţă rigorilor clasei în care au trecut sunt mult mai mulţi în şcoală, recunoaşte directorul şcolii, prof. Claudya Neacşa, însă au fost disponibile doar aceste 10 locuri. Profesorii s-au orintat spre familii care au copii atât la grădiniţă, cât şi la şcoală, pentru a minimiza riscul de infectare  cu noul coronavirus. Lucrările atelierelor, care înseamnă de fapt învăţare prin joc, au loc în curtea grădiniţei din Găneasa, după îndeplinirea protocolului sanitar. (dezinfecţia mîinilor etc.). Materialele educaţionale necesare, dar şi produsele de igienă, sunt puse la dispoziţie prin grija asociaţiei Ovidiu Ro.

„Atelierele efectiv se întind pe perioada întregii veri, iar  doamnele chiar spuneau că dacă nu începe şcoala, pot continua. Se desfăşoară săptămânal, o zi pe săptămână, au pornit la iniţiativa Ovidiu Ro, însă noi în mod special participăm la ele şi pentru faptul că suntem prinşi într-un proiect naţional al Asociaţiei pentru Valori în Educaţiei – Edu Networks. Am prins acest program în care sunt formate clustere în 10 judeţe din ţară şi în fiecare cluster sunt cuprinse 10-12 şcoli. În Olt sunt 11 şcoli în această reţea Edu Network, printre care şi noi“, a explicat dir. Claudya Neacşa.

Iniţiativa de susţinere a şcolilor este extrem de generoasă şi se întinde pe mai mulţi ani. Sunt formaţi penru a face şcoala mai prietenoasă atât directorii, cât şi profesorii, iar sprijinul continuă şi cu apropierea părinţilor de şcoală, într-o idee de parteneriat care să funcţioneze cu adevărat.

„Sunt în clasa a V-a şi nu ştiu foarte bine să citească“

Atât copiii de la grădiniţă, cât şi fraţii lor de la şcoală, au primit pentru lucrul pe perioada vacanţei, la atelier, câte un pachet cu materiale educaţionale care la finalul atelierelor le va fi dăruit. Pentru cei mai mulţi înseamnă prima carte doar a lor, însă obiectivul profesorilor este în primul rând să le trezească interesul pentru lectură şi pentru a descoperi, pentru ca la final să se bucure cu adevărat de aceste daruri.

La atelierul „Acceleratorul de literaţie“ se folosesc metode moderne, în cea mai mare parte a timpului lucrându-se individual cu aceşti elevi care, deşi au trecut, trei din cinci, în clasa a V-a, încă nu citesc foarte bine, încă nu recunosc anumite litere. Vin, în schimb, cu mult mai mult drag la şcoală acum, când profesorii au timp să lucreze doar cu ei şi când presiunea clasei nu este aceeaşi.

„Noi am fost formate pentru a aplica metode cu ei pe literaţie, metode care necesită timp. Lucrurile se întâmplă altfel decât o facem la şcoală, pentru că în primul rând se insistă foarte mult pe ei, iar la şcoală n-ai timpul necesar să te axezi doar pe unii dintre ei. (...) Sunt în clasa a V-a şi nu ştiu foarte bine să citească, mai au litere pe care le confundă, dar toate merg pe absenteism, pe problemele pe care ei le au deja, unii de sănătate.

Am insistat puţin să-i responsabilizăm şi pe părinţi. Nu că nu le-ar plăcea, le plac activităţile, vin cu drag, însă ideea este că îşi mai găsesc şi altceva de făcut. Ştiu că unul dintre copii merge şi munceşte, pe mult, pe puţin... Este în clasa a V-a, dar are 14 ani“, a dezvăluit prof. Neacşa, cea care, alături de o altă colegă învăţătoare şi de bibliotecara şcolii se ocupă de copii la atelierul de literaţie.

Pentru că învaţă totul prin joc, iar activităţile nu durează mai mult de o oră şi jumătate, tot în ideea de a limita riscul de îmbolnăvire, copiii se gândesc la atelierele ŞOTRON ca la momentul special din săptămână.

„De multe ori am lucrat 1 la 1, cel puţin cu cei mari. Am încercat să-i facem să se simtă speciali, i-am lăudat la fiecare pas, am încercat să-i punem pe cei mari să le arate celor mici anumite lucruri, ne-am dorit să facem asta şi s-a văzut în atitudinea lor că e altceva“, a conchis prof. Neacşa.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Cum s-a făcut şcoală în 1918, în timpul gripei spaniole

Şapte modificări propuse la normele sanitare de începere a şcolilor