Ce probleme ascund copiii născuţi prematur. Medic: „Consumul de tutun, alcool, droguri şi activitatea în mediul toxic sunt factori declanşatori“

Prematurii se luptă în fiecare zi pentru viaţă FOTO: Mediafax

Aducerea pe lume a unui copil este, sau ar trebui să fie, cel mai frumos moment în viaţa unei familii. Lucrurile nu se întâmplă, însă, tot timpul ca la carte, pentru micuţii care se grăbesc să vină pe lume riscurile fiind majore.

Unul din zece copii care se nasc, spun statisticile, este prematur, iar mortalitatea în rândul acestor micuţi este, şi în ţările civilizate, foarte mare. „În SUA este de 35%“, spune medicul ginecolog Ion Eremia, amintind că prematurul este copilul născut între săptămâna 25 şi săptămâna 37 de sarcină.

Uneori lucrurile se întâmplă dincolo de noi, însă în cele mai multe cazuri naşterea prematură are explicaţii, iar cuplurile care îşi doresc un copil ar trebui să cunoască faptul că există o serie de factori care pot determina venirea pe lume prea devreme  a micuţului lor.

Cele mai frecvente cauze, spune medicul Ion Eremia, sunt următoarele:
- vârsta foarte tânără, sub 20 de ani, sau foarte avansată, peste 35 de ani, a mamei;
- sarcină multiplă;
- sarcină asociată cu fibroame uterine, chisturi ovariene;
- operaţii plastice la nivelul colului;
- malformaţii genetice sau congenitale;
- traumatisme;
- infecţii intra-vaginale, cu ruperea prematură de membrane;
- malformaţii uterine;
- consumul de tutun şi alcool, consumul de droguri, lucrul în mediul toxic;
- nerespectarea graficului de vizite la medic pe perioada sarcinii etc.
Din păcate, spun medicii, în maternităţi încă mai ajung viitoare mame, nu neapărat minore, care de-abia la naşterea puiului lor au parte pentru prima dată de un consult ginecologic.

Ce riscă un copil născut prematur

Cu cât vărsta de sarcină este mai înaintată, cu atât şansele micuţului de a se adapta vieţii în afara uterului  sunt mai mari. Pot interveni însă complicaţii dintre cele mai grave, pe care le aminteşte medicul neonatolog Lucica Alexe, şefa Maternităţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina: 

- sindromul de depresie respiratorie sau boala membranelor hialine – este o boală respiratorie de prematuritate, din cauza insuficientei dezvoltări a plămânilor. Micuţii necesită uneori ventilaţie mecanică sau ventilaţie neinvazivă de tip CPAP (bebeluşului i se montează canule nazale, iar aparatul îşi face treaba, „pompând“ controlat oxigen);

- hemoragie intraventriculară – vasele de sânge de la nivelul capului, foarte fragile, se pot sparge. În funcţie de gradul de afectare beluşul are şanse considerabile să rămână fără sechele (dacă e vorba de gradul I), însă, în cele mai crunte scenarii, în gradele III şi IV, se poate ajunge la deces;

- retinopatia prematurului – din cauza prematurităţii, dar şi din cauza expunerii prelungite la oxigen, poate să apară afectarea văzului. Poate fi de asemenea de diferite grade. Retinopatia prematurului „fără factor plus“ indică şanse mari pentru o evoluţie favorabilă. În cazul retinopatiei „cu factor plus“ se intervine cu injecţii intraoculare sau cu intervenţie  laser, uneori, din păcate, fără eficacitate, intervenind orbirea, alteori problemele putând fi rezolvate ulterior prin purtarea de ochelari;

- icter prelungit;

- anemie tardivă a prematurului – care poate necesita transfuzii cu concentrat eritrocitar;
-  risc crescut de moarte subită.

Problemele nu se încheie odată cu spitalizarea prelungită la naştere, ci, unele, îl însoţesc pe copilul născut prematur toată viaţa. Hemoragia intraventriculară poate lăsa sechele grave – paralizii cerebrale, retard mental, tulburări de vorbire, tulburări de comportament etc.  Bolile respiratorii de asemenea îşi pot pune amprenta şi în adolescenţă şi în viaţa de adult etc.

„Îngrijirea prematurului este una complexă şi implică nişte costuri mari, spitalizare prelungită. Având în vedere gradul maternităţii, noi suntem obligaţi să transferăm cazurile de prematuri născuţi sub 32 de săptămâni. Este de preferat transferul  către o maternitate de grad superior „in utero“, motiv pentru care noi colaborăm foarte bine cu medicii ginecologi. Un prematur necesită monitorizare permanentă, care nu înseamnă doar incubatorul, acesta ţine loc de uter al mamei. Este nevoie de aparatură pentru monitorizare funcţiilor vitale, de ventilatoare etc. Cea mai mare fericire o trăim atunci când, după o spitalizare de săptămâni de zile, mama şi copilul pleacă acasă în siguranţă“, a declarat medicul neonatolog Lucica Alexe.

CITIŢI ŞI: 

Cum „călim“ copiii, când putem să-i scoatem la plimbare şi cât de gros trebuie să-i îmbrăcăm. Cele mai frecvente greşeli în îngrijirea bebeluşilor

Răul ireparabil cauzat copiilor „hrăniţi“ de părinţi cu medicamente fără reţetă: „Antihistaminicul poate produce şoc“ 

Greşeli fatale făcute de părinţi în privinţa alimentaţiei celor mici. Doctor: „Am văzut ulcer la copil de 3 ani!“