Care este calitatea aerului în Slatina. Comisar-şef: „Salvarea noastră este construirea unei centuri ocolitoare“
0
Deşi nu respirăm aer de munte, din măsurătorile efectuate de APM Olt ar rezulta că valoarea parametrilor analizaţi în Slatina este diferită de cea înregistrată cu ani în urmă. Cine mai poluează.
Tehnologia unităţilor industriale care au făcut, cu ani buni în urmă, cunoscut municipiul reşedinţă de judeţ drept unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară s-a îmbunătăţit considerabil, astfel că astăzi valoarea noxelor emise scade constant, rezultă din prezentarea realizată de Comisariatul Gărzii de Mediu Olt.
Slatina nu doar că nu este vizată de procedura de infringement, dar chiar s-ar putea ca „valorile istorice“ care au dus la obţinerea posibilităţii de pensionare cu doi ani mai devreme, fără penalitate, a salariaţilor din Slatina şi din localităţile aflate pe o rază de 8 kilometri să cadă.
La valori an de an în scădere s-ar fi ajuns, au concluzionat astăzi reprezentanţii Gărzii de Mediu, ca urmare a impunerii unor condiţii noi de autorizare, susţinute de directivele europene în domeniu. Societăţile cu profil industrial, nou-apărute în oraş,s-au supus din start noilor condiţii, în timp ce vechilor societăţi li s-au impus condiţii similare la reînnoirea autorizaţiilor integrate de mediu, măsurile ducând la scăderi de zeci de procente ale valorilor emisiilor. Noxele emanate de autovehicule sunt, în schimb, în creştere, iar măsurile relevă acest fapt.
Scăderi la dioxid de sulf şi monoxid de carbon, creşteri la dioxid de azot
Măsurătorile realizate de-a lungul anilor 2015, 2016 şi 2017, prezentate prin comparaţie, arată scăderi constante ale valorilor dioxidului de sulf, în 2017 ajungându-se la valori cu 35% mai mici faţă de 2015. În 2017 s-a impus şi măsura reducerii cu 50% a sulfului din cocs, prin urmare scăderi vor fi şi în acest an. Provenienţa acestei substanţe poluatoare este industria, urmată de încălzirea domestică şi, pe locul III, traficul. În 2015 s-au înregistrat şi patru depăşiri/medie orară (nu şi pe media zilnică) ale parametrului dioxid de sulf, dar niciuna în următorii doi ani. Media anuală a valorii parametrului înregistrat a fost 17,5µg/mc în 2015 şi 11,4µg/mc, faţă de valoarea maximă admisă de 350 µg/m3.
Tot scăderi s-au înregistrat şi la un alt parametru, monoxidul de carbon (CO), provenit din industrie, încălzire domestică şi trafic, scăderea valorilor medii anuale fiind de 30%.
La dioxid de azot, în schimb, s-au produs creşteri. Provenienţa acestuia - trafic, industrie, încălzire domestică. Creşterea traficului, odată cu creşterea parcului auto la nivel naţional, în doar doi ani vârsta parcului auto naţional crecând de la 8 ani la 12 ani şi trei luni, ar fi principala explicaţie pentru acest lucru, Slatina fiind afectată pe de o parte prin creşterea numărului maşinilor slătinenilor, iar pe de alta, prin faptul că nu există o centură ocolitoare, inclusiv traficul greu traversând oraşul. Aşa se face că de la valori de 7,03 µg/mc în 2015, s-a ajuns la 18,61 µg/mc în 2017 (în condiţiile unui maxim admis de 40µg/mc).
„Varianta îmbunătăţirii situaţiei este construirea centurii ocolitoare, şi dacă se realizează şi proiectul de drum expres Slatina este salvată“, a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa.
Măsura reorientării traficului greu nu va fi însă de ajuns, pe termen lung fiind necesare şi alte măsuri, printre care regândirea sistemului de transport în comun, astfel încât slătinenii să fie încurajaţi să-şi lase mult mai des maşinile în parcare. „Asta înseamnă curse nu la jumătate de oră, ci din cinci în cinci minute, staţii mai dese, rute noi...“, a mai spus Neacşa.
Tehnologii noi, mai puţin poluante
Prin măsurile impuse pentru obţinerea/reobţinerea autorizaţiei integrate de mediu, fabricile au fost obligate să reducă poluarea. Investitorii noi au venit din start cu tehnologii de vârf, impuse în primul rând de concurenţa de pe piaţa pe care îşi vând produsele, în tip ce fabricile cu tradiţie, cum este cazul ALRO, şi-au retehnologizat anumite segmente. Câteva măsuri au dus, în principal, la reducerea emisiilor poluante, acestea fiind:
-montarea de filtre performante pentru reţinerea poluanţilor atmosferici;
-modernizarea arzatoarelor pentru reducerea concentratiei de NOx din gazele de ardere;
-scaderea procentului de Sulf din materia prima cocs petrol cu 50%, de la 6% la 3%, asfel încat să conducă la o scădere de aproximativ 50% a tuturor compuşilor cu sulf rezultaţi din procesele de productie;
-pentru extinderea productiei la SC Bekaert SRL Slatina a fost emis Acord de Mediu prin care s-a prevazut schimbarea modului de tratament al cordului, şi anume scoaterea de pe traseul de tratament al cuptorului de Pb topit şi inlocuirea cu alte metode moderne de tratament termic. Astfel, din procesul de producţie al cordului se reduce la zero riscul apariţei Pb în aerul atmosferic, au precizat reprezentanţii Gărzii de Mediu Olt.
Se încarcă comentariile...
