GALERIE FOTO Povestea lui Farkas si Ianos Bolyai, matematicienii originari din judeţul Sibiu care au revoluţionat geometria

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Busturile lui Farkas si ianos Bolyai din localitatea Buia - Foto Ramona Găină
Busturile lui Farkas si ianos Bolyai din localitatea Buia - Foto Ramona Găină

Cea mai importantă universitate a Ardealului, dar şi un crater de pe Lună, poartă astăzi numele lui Farkas şi al lui Ianos Bolyai, renumiţii matematicieni tată şi fiu originari dintr-un sat din judeţul Sibiu.

Farkas Bolyai s-a născut la Buia, localitate aflată la aproximativ 40 de kilometri de Sibiu, pe data de 2 februarie 1778, şi şi-a făcut studiile la Cluj-Napoca, apoi în Germania, la universităţile Jena şi Gottingen. Aici, la Universitatea „Georg August“, s-a împrietenit cu Carl Friedrich Gauss, renumitul matematician cu care, de altfel, va ţine legătura, prin scrisori, tot restul vieţii. Reîntors în Transilvania, predă matematică, fizică şi chimie la Colegiul Evanghelic Reformat din Târgu Mureş. 

Farkas redactează două lucrări, privitoare la postulatul lui Euclid, pe care i le trimite lui Gauss. Acesta îi răspunde, remarcând anumite erori de raţionament. „Este totuşi important să arătăm că în scrierile respective se găseşte o idee fundamentală, anume faptul că problema poate fi privită din punctul de vedere nou al independenţei acestei axiome de celelalte axiome. Autor al unei opere originale şi valoroase, introduce noţiuni cu totul noi: a pus bazele teoriei ariilor, a formulat conceptul de «nimic matematic», căruia astăzi îi corespunde «mulţimea vidă», a enunţat idei care formulează teoria mulţimilor“, explică Ştefan Keresztes, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu şi un pasionat cercetător al istoricului familiei Bolyai. 

Precursorul lui Einstein 

Ianos, fiul lui Farcas, s-a născut la Cluj-Napoca, pe 15 decembrie 1802. A urmat cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureş şi apoi pe cele ale Facultăţii de Inginerie din cadrul Academiei Militare din Viena. La terminarea facultăţii, revine în ţară ca inginer stagiar la Timişoara.  

Ianos Bolyai este considerat fondatorul geometriei neeuclidiene. În lucrarea tatălui său, intitulată „Tentamen“, Ianos publică, sub forma unei anexe, celebrul său Appendix, al cărui nume complet, în traducere, este „Anexă, în care se prezintă ştiinţa spaţiului absolut, independent de adevărul sau falsitatea axiomei a XI-a a lui Euclid“. 

„Ianos Bolyai a adoptat, însă, un punct de vedere diferit. Înţelegând că această axiomă adoptată de Euclid nu poate fi dedusă din celelalte axiome, fiind independentă de ele, are îndrăzneala ştiinţifică, revoluţionară, de a o înlocui cu alta: el afirmă că, printr-un punct exterior unei drepte date, se pot duce o infinitate de paralele la dreapta dată. Acesta e punctul de plecare al unei geometrii diferite de cea euclidiană, ceea ce reprezintă un lucru de importanţă crucială. Este prima geometrie neeuclidiană înregistrată în istorie“, adaugă profesorul Ştefan Keresztes.   

Între anii 1850 şi 1855, Bolyai fiul a publicat „Raumlehre“ (ştiinţa spaţiului), Ianos dezvoltând, în lucrările sale, geometria absolută şi, ca un caz particular, geometria hiperbolică. „Geometriile neeuclidiene au jucat un rol hotărâtor în extinderea tot mai largă a noţiunii de spaţiu. Astfel, teoria relativităţii restrânse din 1905 a lui Albert Einstein este construită pe geometria hiperbolică“, mai spune profesorul Ştefan Keresztes. De asemenea, prin lucrarea sa, „Responsio“, Ianos Bolyai este considerat fondatorul teoriei numerelor complexe. 

Înmormântare cu trei oameni

Ianos a fost printre primii clienţi ai Casei de Economii, care s-a deschis pentru prima dată la Sibiu, în tot Ardealul. Pensionat prematur pe caz de boală, Ianos se retrage la Viişoara, în judeţul Mureş, la casa părintească a mamei sale, unde se dedică matematicii şi muzicii. Corespondează cu tatăl său, cu Gauss şi cu somităţile timpului. Moare în 1860, iar la înmormântarea lui sunt prezente doar trei persoane.

Astăzi, numele celor doi este purtat de prestigioasa Universitate Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, de Liceul „Farkas Bolyai“ şi de Biblioteca „Teleki-Bolyai“, ambele din Târgu Mureş. „Pe Lună, un crater poartă numele Bolyai. De asemenea, cel mai importante premiul matematic din Ungaria este în memoria marilor matematicieni“, adaugă profesorul Ştefan Keresztes. Craterul a fost denumit după Ianos Bolyai în 1970, de către Uniunea Astronomică Internaţională. 

Matematicienii Bolyai sunt şi astăzi o mândrie pentru satul natal al lui Farkas. În Buia, în imediata vecinătate a bisericii, a fost deschis un muzeu al matematicii închinat celor doi, care le poartă numele, iar lângă biserică sunt amplasate busturile celor doi savanţi. 

Legendele castelului Bolyai din Buia 

În satul celor doi matematicieni se află şi astăzi ruinele unui castel care a aparţinut, pe vremuri, inclusiv familiei nobiliare Bolyai. „La finalul secolului al XVI-lea , castelul a aparţinut lui Mihai al II-lea Viteazul. Domeniul a aparţinut, de asemenea, patricienilor saşi Johann Lulay, Markus Pempflinger şi Antonius Schirmer, dar şi nobililor maghiari, de la principii Janos Zapolya şi Sigismund Bathory, până la familia Bolyai“, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Sibiu. 

De castel se leagă numeroase legende. „Exista un turn de execuţie dotat cu coase şi o cameră de plângere lângă turn. Iobagii care nu se supuneau moşierului erau executaţi, iar cel care urma să fie executat trebuia să-şi spună păcatele în camera de plângere, apoi era aruncat între coase“, povesteşte Karoly Szobo (77 de ani), fost învăţător în sat vreme de 40 de ani. 

Tot legenda mai spune că, în zidul castelului, erau zidite călugăriţe care ieşeau doar noaptea şi cântau, dar şi că după bătălia de la Şelimbăr, din 1599, Mihai Viteazul ar fi venit aici cu bijuterii puse într-o piele de bivol, pe care le-ar fi îngropat în jurul castelului. 

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite