Secretele precupeţelor pentru dulceţuri fără conservanţi: „Eu folosesc şi cuptorul pentru procesul de sterilizare“

Secretele precupeţelor pentru dulceţuri fără conservanţi: „Eu folosesc şi cuptorul pentru procesul de sterilizare“

Femeile care vând în pieţele din Sibiu spun că din orice fruct poţi prepara gemuri. Şi chiar şi fără conservanţi, aceste gemuri rezistă în cămară mai mulţi ani FOTO Traian Deleanu

De la recent apărutele căpşuni la cireşe, prune, mere sau chiar gogonele, precupeţele care vând în pieţele din Sibiu folosesc fructele pentru a pregăti din timp gemurile pentru iarnă. O parte dintre femei spun că nu folosesc niciun fel de conservant, iar gemurile astfel produse rezistă chiar şi mai mulţi ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru ca orice gem să iasă şi gustos, nu doar sănătos, precupeţele din Sibiu spun că primul lucru important este ca fructele care urmează a fi folosite să fie coapte. În funcţie de acest lucru şi de gustul fiecăruia, gemurile pot fi preparate chiar şi fără adaos de zahăr.

„Mie şi copiilor mei le place un pic mai acrişor, aşa că mie îmi place să nu prea pun zahăr. Nu puneam mult înainte că nu se prea găsea, nu mai pun nici acum că nu prea e sănătos. Acum, dacă am fructe bine coapte şi foarte dulci, uneori nu pun deloc zahăr“, zâmbeşte Maria Cernat, venită să vândă legume din grădina proprie în cea mai mare piaţă-agroalimentară din Sibiu.

Maria spune că „reţetele“ gemului pus de ea fără niciun fel de conservanţi le păstrează de la mama şi, respectiv, bunica sa şi nu includ nici un proces tehnologic dificil.
 
La cuptor, după ce a fiert gemul
 
Orice fruct trebuie bine spălat şi, dacă are sâmburi, aceştia trebuie îndepărtaţi. Fructele astfel curăţate sunt amestecate cu zahăr şi, înainte de a fi puse la fiert, sunt lăsate câteva ore înainte de fierbere. Pentru a prepara gemul, fructele sunt puse mai apoi la fiert, la foc mic, până se transformă într-o pastă de consistenţa dorită, explică Maria Cernat.

Borcanele în care urmează să fie pus gemul trebuie bine spălate şi, mai apoi, sterilizate prin fierbere, alături de capace, timp de cinci minute.

„Eu mai nou folosesc şi cuptorul în procesul de sterilizare. După ce fierb borcanele şi le şterg, încălzesc cuptorul în care bag borcanele de sticlă. Un fel de sterilizare cu aer cald, la o temperatură de 100 – 120 de grade. Iar când fructele au fiert şi s-au transformat în gem, torn gemul aşa fierbinte în borcanele calde, după care pun imediat capacul de metal. Borcanele fierbinţi astfel umplute le pun în cuptorul fierbinte şi le las acolo până ce cuptorul se răceşte“, descrie Maria procedeul de a pregăti gemuri fără niciun fel de conservanţi. Spune că în cămara de acasă are gemuri astfel produse care au şi trei ani vechime şi care încă mai rezistă.
 
„Cel mult o aspirină“
 
Pentru alte gospodine care vând în pieţele din Sibiu fructele şi legumele crescute în grădina proprie, reţeta unui gem sănătos include şi praf de aspirină. Crina Petria, spre exemplu, spune că înainte de a lua gemul de pe foc, presară praf de aspirină peste gemul care clocoteşte. „Nu am o cantitate anume, dar presar cel mult o aspirină la un litru, un litru şi jumătate de gem. După ce gemul a fiert suficient, îl torn aşa fierbinte în borcane, pun capacul, iar mai apoi întorc borcanele invers, ca gemul fierbinte să stea pe capac“, spune Crina Petria. Pentru ea şi prietenele ei, praful de aspirină este folosit la aproape orice gem, mai puţin la cel de corcoduşe. „Eu nu adaug nimic pentru conservare doar la gemul de corcoduşe. La un kilogram de corcoduşe pun cam 400 – 500 de grame de zahăr. Fructele le las cam totdeauna peste noapte, curăţate, cu zahărul peste ele pentru a lăsa zeamă. Dimineaţa le fierb, până obţin o pastă mai tare. Dacă pasta este moale, câteodată dau şi la dunţ borcanele, cum fac uneori şi cu alte gemuri“, mai adaugă femeia pensionată de cinci ani.
 
„Datul la dunţ“ este acţiunea de sterilizare care, mai nou, a primit în unele medii şi numele de „baia de aburi“ (o traducere a franţuzescului „bain-marie“) şi care presupune ca borcanele cu gemuri sau alte conserve să fie introduse într-un vas înalt, pe fundul căruia se aşterne un prosop. Vasul trebuie umplut cu apă până la gâtul borcanelor, care mai apoi trebuie acoperite cu un alt prosop umed. Vasul astfel pregătit se pune la foc potrivit până când apa începe să clocotească, după care focul este redus, iar borcanele lăsate în apa clocotită aproximativ douăzeci de minute. Mai apoi focul este oprit, iar borcanele rămân acoperite până se răceşte apa.
 
Şi compoturi fără conservanţi
 
Crina Petria spune că în satul său şi compoturile sunt puse în borcane fără conservanţi. „Pentru compoturi, fructele proaspete le pun în borcane, pe care le umplu astfel. Apoi torn apă cu zahăr, iarăşi, tot în funcţie de cât de copt este fructul. Aici cantitatea de zahăr este oricum mai mică. De exemplu, la un borcan de un litru pun cam patru – cinci linguri mari cu zahră. La un borcan de 800 de grame sau un litru pun o aspirină. După care borcanele închise le pun «la dunţ» şi le las până când fructele din interior încep să plutească. Atunci opresc focul, altfel unele fructe – precum prunele - crapă“, detaliază femeia.
citeste totul despre: