UPDATE O asistentă de la Spitalul de Pediatrie din Sibiu, acuzată că ar fi pălmuit un copil VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lavinia Mirut si micutul Sebastian
Lavinia Mirut si micutul Sebastian

O mămică din Sibiu povesteşte, pe blogul personal, prin ce a trecut împreună cu o prietenă ai cărei copii au avut nevoie de ajutor medical, la Spitalul de Pediatrie din Sibiu.

UPDATE 2: Acuzaţiile Laviniei Miruţ sunt mult mai grave. Femeia susţine că o asistentă din cadrul spitalului i-ar fi pălmuit fetiţa.

„Revoltată sunt pentru că mi-am adus copiii bolnavi, i-am găsit mult mai bolnavi, mi s-a spus că mi-i culcă pe jos, nu mi se pare corect. Mi s-a vorbit foarte urât, am cerut şi explicaţii, ce fel de tratament li se dă copiilor mei, nu mi s-a spus, ştiu doar cu ce i-am internat. Ieri am venit la copii, m-a îmtâmpinat fetiţa plângând, mami mi s-a pus braunulă în mânuţă şi o tanti mi-a dat palme, m-a lovit cu palma pe faţă. I-a spus să întoarcă capul, fetiţa nu a mai apucat să întoarcă capul şi a tuşit pe doamna asistentă şi doamna asistentă i-a dat o palmă. Aseară i s-a spus la fetiţă că „Dacă îţi dau o palmă îţi zboară capul de la loc sub pat”, a povestit Lavinia Miruţ, mama micuţilor.

Mama a depus luni o reclamaţie la direcţiunea spitalului, sprijinită de mămicile din cadrul Asociaţiei Mâini Unite.

„Direcţiunea spitalului ne-a prezentat toate spaţiile, atât cele nou amenajate cât şi cele în care spitalul îşi desfăşoară acum activitatea, am observat condiţiile precare, suprasolicitarea şi a personalului şi a rezervelor. Într-un spaţiu mic erau 3 paturi, 9 metri pătraţi sau poate nici atât, doi copii în pătuţuri”, a spus Ana Maria Micu, reprezentant al asociaţiei Mâini Unite şi membru din partea asociaţiei în consiliul de administraţie al spitalului.

Scandalul stârnit de acuzaţiile Laviniei Miruţ a declanşat o anchetă şi la nivelul direcţiunii spitalului. Managerul dă vina pentru înghesuiala din saloane pe faptul că în spital se desfăşoară lucrări de extindere şi reamenajare, şi spune că problema va fi cel puţin în parte rezolvată la finalizarea lucrărilor.

Acesta mai spune că şi deficitul de personal mediu, de aproape 30 la sută, reprezintă o mare problemă, ajungându-se ca noaptea să fie o asistentă la 45 de copii. În privinţa asistentei acuzate că ar fi lovit fetiţa, dacă acest fapt se va confirma aceasta riscă să-şi piardă locul de muncă.

„Noi nu încurajăm asemenea atitudine din partea personaului medical. Dacă se cofirmă că este adevărat vom lua măsuti drastice, până la desfacerea contractului de muncă chiar dacă noi nu avem personal suficient”, a spus Alexandru Mihuţ, managerul Spitalului de Pediatrie.


UPDATE: O plângere în acest caz a fost depusă şi la Poliţia Municipiului Sibiu, fiind reclamat faptul că unul dintre copii ar fi fost lovit de o asistentă. 

"A fost înregistrată o plângere la Poliţia Municipiului Sibiu şi au fost demarate verificări în acest caz", precizează Luciana Blateş, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie.  


“Nu mai încape nicio îndoială, Spitalul de Pediatrie din Sibiu rămâne marea ruşine a acestui oraş european!”. Aşa îşi începe Carla, o mămică din Sibiu, o mărturisire cutremurătoare, postată pe blogul personal, despre cum funcţionează lucrurile în singurul spital pentru copii din fosta capitală culturală europeană. 

“În cursul acestei după-amiezi Lavinia mi-a cerut ajutorul, speriată, povestindu-mi că amândoi copiii se simt foarte rău. După descrierea simptomelor, am presupus că e vorba de o bronşiolită sau pneumonie, iar pe fondul administrării unui antibiotic prescris ieri de un medic pediatru, copiilor li s-a făcut rău şi la stomac, astfel încât astăzi aveau febră mare, stări de vomă şi dificultăţi mari de respiraţie. I-am recomandat Laviniei să solicite o ambulanţă, care a sosit în scurt timp şi a transportat-o împreună cu copii la Spitalul de Pediatrie din Sibiu (cei doi medici pediatri de la spitalul desfiinţat din Cisnădie fiind “în concediu” pentru o săptămână. Şi tot ca o paranteză, Spitalul din Cisnădie a fost închis fără nicio explicaţie publică, lăsând un oraş întreg fără cameră de gardă, fiind totuşi un spital performant şi fără datorii la stat)”, îşi începe mărturisirea Carla. 

2 ore pe hol şi temperatură luată pe coridor

Aceasta povesteşte cum, odată ajunsă cu copiii la spital, prietena ei a aşteptat mai bine de două ore să intre cu micuţii la medic. 

“Aici, la Sibiu, a început epopeea aşteptării în faţa camerei de urgenţe. După sosirea la spital, copiilor li s-a luat temperatura pe coridor şi, pentru că aceasta nu era mai mare de 40 de grade, au fost lăsaţi să aştepte. Ştim cu toţii, intrările la UPU se fac în funcţie de prioritate, nu în funcţie de ordinea sosirii la spital. Şi au aşteptat… au aşteptat… mai bine de 2 ore. În final au fost consultaţi, li s-a luat sânge pentru analize, li s-a pus diagnosticul de pneumonie şi amigdalită (plus probleme gastro-intestinale la Alexandra) şi s-a decis internarea lor”, îşi continuă Carla mărturisirea. 

“O să ţi-i culc pe jos!”

Cea mai grea parte pentru prietena Carlei a venit însă odată ce a ajuns cu copiii pe secţie, pentru internare. 

“Copiii au fost transferaţi într-o altă clădire a spitalului, unde se fac internările, loc în care mamei i s-a comunicat că secţiile sunt supra-aglomerate, că ea nu se poate interna alături de copii şi că, cel mai probabil, cei doi vor fi culcaţi pe jos. Dialogul între doctoriţa care a făcut internarea şi Lavinia a avut loc în prezenţa a altor două mame, martore mute la această ameninţare, justificată de “doamna” doctor, ulterior, prin faptul că sunt prea mulţi copii internaţi şi deja sunt 2-3 în fiecare pat, deci nu mai are loc şi pentru copiii Laviniei.

“O să ţi-i culc pe jos!” a fost afirmaţia doctoriţei, enervată că alţi copii sosiseră pentru internare, pe tura ei. Ca şi cum cineva îşi doreşte, din plăcere, să-şi petreacă weekendul în acel loc! Ca şi cum bieţii copii bolnavi au vreo vină că sunt prea mulţi pentru capacitatea spitalului de a face internări!… Ca şi cum noi, contribuabilii, deranjăm atunci când avem nevoie de ajutor medical pentru copiii noştri bolnavi!

Lavinia m-a sunat, deznădăjduită. E absolut inuman să culci doi copii bolnavi de pneumonie, pe jos, într-un spital de pediatrie!!!

Nu am fost acolo în momentul internării copiilor, fugisem să cumpăr cele necesare spitalizării şi am ratat momentul confruntării cu această doctoriţă… Lavinia a protestat, enervând-o pe “doamna” doctor, care a plecat cu copiii plângând în hohote, smulgându-i de lângă mamă, lăsând-o şi pe Lavinia plângând, speriată, umilită, înjosită, fără măcar s-o ascute un moment, cât să-i comunice că Sebastian suferă de suflu sistolic încă de la naştere şi că orice efort sau plâns mai puternic se poate termina într-un mod fatal pentru el”, îşi continuă Carla mărtuirisirea. 

Şpagă la portar pentru a afla dacă micuţii dorm sau nu pe jos

După ce micuţii au dispărut cu doctoriţa, mama a încercat să afle, disperată, dacă aceştia dorm totuşi pe jos. “Imediat după internare, Lavinia a ieşit în faţa spitalului, unde a continuat să vocifereze, ameninţând că va reclama la director felul în care fusese tratată de doctoriţa în cauză şi că dacă copiii ei vor fi culcaţi într-adevăr pe jos, se va duce la poliţie şi oriunde este necesar pentru a-şi face dreptate… În acest timp, un geam al spitalul s-a deschis şi cineva i-a strigat să se liniştească, pentru că “mâine se schimbă tura şi n-o să-ţi mai doarmă copiii pe jos”!

M-am întors la spital cu mâncare şi lucruri pentru copii, unde Lavinia mă aştepta, disperată… cum aş fi putut s-o ajut? Eram izolate în sala de aşteptare de la poarta spitalului, acolo unde un portar cu ochii injectaţi a fost singura noastră sursă de informaţii… Aş fi vrut să vorbesc personal cu această doctoriţă, să o fac să repete afirmaţia culcării pe jos a copiilor, pentru a o înregistra şi a cere, apoi, “dreptate”… Lavinia însă, speriată de posibilitatea ca demersurile noastre să aibă un efect negativ asupra copiilor, a renunţat la ideea de a-şi cere drepturile, dar mai ales pe ale copiilor ei, preferând să aştepte până la externarea copiilor, pentru a nu-i pune în pericol…

În schimb, am trimis plasa cu lucruri pentru copii în spital, rugându-l pe portar să arunce o privire în saloane şi să ne spună cum şi unde, în ce condiţii, au fost internaţi copiii Laviniei… pentru acest “serviciu”, i s-au strecurat în buzunar 2 lei, banii cu care Lavinia ajunge în Sibiu, făcând autostopul. Omul s-a întors în câteva minute, fără nicio informaţie, spunându-ne că “pe secţie s-a dat stingerea” (se pune că cei mici sunt sedaţi înainte de culcare, pentru a nu plânge în cursul nopţii şi a-i deranja pe cei care dorm) şi că a lăsat bagajul în camera asistentelor, dar n-a îndrăznit să le deranjeze cerând detalii despre Alexandra şi Sebastian. “Pentru că scriau nişte acte importante”… ne-a spus el.

Până când vom mai suporta şi tolera asemenea situaţii absurde, din teroare, refuzându-ni-se absolut orice drept de a ne apăra copiii de abuzurile sistemului medical românesc??? Nicio veste, deci, despre Alexandra şi Sebastian, despre felul în care au fost culcaţi în noaptea aceasta… Până mâine la ora 12 nimeni nu-i va da Laviniei nicio informaţie. Nu poate suna mai devreme, căci nu i se va răspunde la telefon înainte de prânz. Nu o poate vizita decât pe Alexandra, în sala de primire a aparţinătorilor, pentru că sunt interzise vizitele la copiii mai mici de 7 ani.

Şi ştiţi de ce??? Pentru că “sunt mici şi întâlnirea cu părinţii îi agită şi-i face să plângă din nou… şi-apoi iar le e greu asistentelor cu ei”!!! Stimaţi doctori pediatri, stimaţi măcelari şi călăi, aveţi impresia că în cele 3-5 zile de spitalizare un copil îşi va uita părinţii, dacă nu-i vede deloc, doar ca să vă fie vouă mai uşor???În ce lume trăim, oameni buni?!?!?!?!?!?!?!?”, îşi încheie Carla postarea de pe blogul personal. 

ŞTIREA SE ACTUALIZEAZĂ

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite