Experienţa „street food“ în România: „În afară de ziare şi flori, nu putem vinde nimic pe stradă“

Experienţa „street food“ în România: „În afară de ziare şi flori, nu putem vinde nimic pe stradă“

Street-food este o alternativă mai sănătoasă la fast-food şi o alternativă mai ieftină la restaurante, spun cei din domeniu FOTO Traian Deleanu

În ciuda interesului în creştere în toată ţara, fenomenul „street food“ continuă să se limiteze în România la popcorn, porumb fier şi îngheţată, spun cei care lucrează în domeniu. Cu excepţia festivalurilor culinare, mâncarea de stradă n-are unde se produce şi prezenta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Majoritatea celor care au investit într-o bucătărie mobilă amenajată într-o rulotă sau dubiţă abia au câţiva ani vechime în branşă. „Cam peste tot la noi în ţară este o noutate treaba aceasta cu «street food». Pentru că nu este deloc asemănătoare fast-food-ului, nu vorbim aici de o şaormerie. Street-food oferă diversitate şi asta atrage, mai ales în cadrul unor festivaluri“, spune Andrei Bosînceanu. De mai bine de un an, Andrei a pus pe picioare afacerea „eat street cluj“. O rulotă este amplasată în apropierea unui parc logistic din Cluj Napoca, iar alte două bucătării mobile sunt folosite de el pentru a participa la diferite evenimente specifice din ţară. „Am fost şi la Iaşi, la Oradea, la Arada, la Vatra Dornei. Cam peste tot am umblat şi peste tot lumea este deschisă la ideea de street-food“, spune Andrei. 
Din bucătăriile sale mobile ies specialităţi italiene, de unde Andrei a importat tot conceptul pe care lucrează. Printre cele mai apreciate specialităţi sunt italian long bruscheta (bruschete din felii de pâine de 35 de cm, cu două gusturi) sau piadina romagnola (un fel de lipie în care uleiul de măsline dă tonul şi o umplutură cu carne, ierburi şi brânză). „Raportul preţ-calitate este mai bun decât la un restaurant“, remarcă Andrei Bosînceanu.
 
În afara bucătăriei mobile cu care colindă ţara, Andrei are o mică afacere din zona street-food şi la Cluj-Napoca. Dar pe teren privat FOTO Traian Deleanu
 
Ar încuraja micile afaceri şi marile idei
 
Andrei Drăgan este unul din asociaţii micului lanţ sibian de magazine denumit „Bătrânu’ sas“, în ale cărui lăzi frigorifice sunt de găsit diferite feluri de carne şi mezeluri, care pornesc de la reţete săseşti. De aproape doi ani, afacerea lui a ieşit şi în stradă, prin intermediul unei rulote din care vinde atât hot-dogi, cât şi mai multe feluri de cârnaţi. Îşi diversifică oferta prin tot felul de topping-uri. „Este o chestiune nouă din cauza unui vid legislativ în România, care împiedică dezvoltarea acestui sector. Care ar putea aduce multe lucruri noi pentru români. Spun asta deoarece pentru un tânăr cu idei proaspete este infinit mai greu să îşi deschidă un restaurant decât o rulotă cu care să îşi pună în valoare ideile“, este de părere Andrei.
 
O bucătărie mobilă permite ca în oraşe mâncarea să se poată „deplasa“ în alt cartier în fiecare zi. Iar tocmai pe această idee speră că autorităţile din Sibiu vor marşa în a deveni primul oraş din România prietenos cu fenomenul  „street-food“. „Cum Sibiul va fi regiune gastronomică europeană în 2019, autorităţile locale ar putea începe un pionierat în România. Să elibereze un fel de autorizaţie de funcţionare mobilă, pentru astfel de bucătării mobile, cu obligaţia ca la sfârşitul zilei să se închidă activitatea şi să mute bucătăria. Astfel, rămâne şi siguranţa că se păstrează curăţenia. Iar, mai apoi, aceste bucătării mobile ar putea intra şi în cartiere, astfel încât nu ar mai rămâne toate presiunea pe zona din centru“, este de părere Andrei Drăgan.
 
El arată că street food este o alternativă la fast-food, deoarece românii au început să caute să mănânce mai diversificat şi mai sănătos. Cu un suport legislativ coerent, Andrei Drăgan este de părere că pe piaţa din România s-ar crea o concurenţă din care numai clienţii vor avea de câştigat. „Street food este mai interesant şi mai sănătos. Dezvoltarea unui astfel de sector ar atrage inclusiv turişti, după cum am văzut pe străzile din Brazilia, de exemplu“, adaugă Andrei. La fel ca şi în cazul altor bucătării mobile, spune că o parte din ingrediente este nevoit să le aducă din străinătate, deoarece în România nu se găsesc.
 
Totul e la vedere
 
„Camionetta“ este o altă mică afacere din domeniu, creată de un bucureştean. Legată de o maşină de teren, o bucătărie mobilă produce mai multe feluri de pizza, al căror punct forte sunt ingredientele aduse în întregime din Italia, cu excepţia verdeţurilor. „Am fost prin toată ţara, lumea este clar interesată de aşa ceva. Chiar dacă, în Oradea, de exemplu, se uitau la numărul maşinii noastre şi când vedeau că suntem de Bucureşti căutau ceva mai local“, îşi aminteşte Mihai. Cu bucătăria mobilă nu a participat decât la festivaluri. „N-avem legislaţie pentru aşa ceva. Deşi lumea vrea şi caută diversitatea“, susţine Mihai.
 

Alternativa street-food în România nu se poate produce din cauza vidului legislativ, spun cei din domeniu FOTO Traian Deleanu
 
Diversitate încearcă să ofere şi Marius Dumascu, tot din Bucureşti. Într-un microbuz botezat Duma’s van, el a amenajat Mex Tex, o bucătărie mobilă, din care ies preparate mexicane, cu ceva iz de „american barbecue“: burrito de vită, quesadilla de pui, cartofi mexicanu sau chiar burriton vegan. „Sunt reţete proprii, foarte sănătoase. Şi lucrăm la vedere, oricine poate vedea ce facem. În restaurante nu orice îşi permite să meargă, fie din lipsă de bani, fie de timp. Pe când, street-food-ul e o experienţă mult mai accesibilă şi poţi vorbi direct cu bucătarul, îţi poţi personaliza mâncarea“, spune Marius. La fel, a umblat cu afacerea sa prin toată ţara, experienţele din Constanţa fiindu-i cele mai pozitive. „În Bucureşti, ca în toată ţara, dacă vrei autorizaţie de funcţionare pe domeniul public nu primeşte decât pentru a vinde ziare sau flori. Noroc cu festivalurile, unde se reunesc mâncăruri din mai multe culturi şi lumea prinde gustul“, explică Marius.
 
„Am vrea, dar nu prea găsim“
 
Toţi cei de mai sus pot fi găsiţi zilele acestea în mijlocul Sibiului, unde se organizează Street Food Festival. Evenimentul este organizat cu sprijin financiar din partea administraţiei locale, care se pregăteşte pentru anul 2019, când Sibiu va avea titlul de Regiune gastronomică europeană.
Din prima zi, festivalul a devenit una din ţintele localnicilor şi turiştilor. „E ceva nou şi relativ accesibil. Din păcate, nu am prea văzut prin ţară aşa ceva, deşi pare chiar interesant. Am vrea mai mult, dar nu prea găsim“, spun Bianca şi Alexandru, veniţi din Făgăraş şi, respectiv, Braşov. La una din bucătăriile cu preparate dulci stă Matei. „Am călătorit destul de mult inclusiv prin Asia. Iar pe mine asta m-a încântat acolo, diversitatea mâncărurilor de pe stradă. Din păcate, suntem în urmă şi la capitolul acesta, noi, ca naţie“, este de părere Matei. 
citeste totul despre: