De ce lăcrimăm când tăiem ceapă şi de ce femeile plâng mai mult decât bărbaţii? Explicaţia nebănuită a specialiştilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ceapa conţine o substanţă care irita suprafaţa oculară şi declanşează lăcrimarea
Ceapa conţine o substanţă care irita suprafaţa oculară şi declanşează lăcrimarea

Ochii lăcrimează din diverse motive, iar lacrimile apărute în timp ce tăiem ceapa au o explicaţie cât se poate de ştiinţifică, spun specialiştii.

Motivele pentru care ne lăcrimează ochii sunt diverse, spun specialiştii. “Lacrimile se produc continuu în special de glanda lacrimală şi se drenează continuu prin căile lacrimale în cavitatea nazală. Factori ce duc la creşterea cantităţii de lacrimi, cum ar fi substanţe iritante volatile sau locale, emoţii, supărări prin mecanisme complexe ce se transmit pe căi reflexe şi acţionează asupra glandei lacrimale pot duce la hiperlacrimare.

Orice obstacol în drenajul lacrimilor prin obstrucţii ale căilor lacrimale (caliculele lacrimale, sacul lacrimal, canalul lacrimo-nazal) sau chiar la nivelul cavităţii nazale (rinita cronică, deviaţia de sept)  va duce de asemenea la lăcrimare cu scurgerea lacrimilor pe obraz”, explică prof. univ. dr. Adriana Stănilă, medic şef al Secţiei Clinice Oftalmologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. 

Medicul specialist a explicat, pentru Adevărul, şi apariţia lacrimilor în momentul în care curăţăm sau tăiem o ceapă. “Se pare că ceapa conţine o substanţă pe bază de sulf care în contact cu aerul devine iritantă pe suprafaţa oculară şi declanseaza lăcrimarea. De altfel, există multe alte substanţe iritante ce declanşează lăcrimarea, cum ar fi acizi, substanţe urât mirositoare, curenţi de aer”, spune medicul Adriana Stănilă. 

Femeile lăcrimează mai mult

Un studiu publicat de Lorna Collier în site-ul Asociaţiei Americane de Psihologie arată că femeile plâng mai mult decât bărbaţii, iar acest lucru are şi o explicaţie: testosteronul ar putea inhiba plânsul, în timp ce prolactina, un hormon care are un nivel mai ridicat la femei, ar putea stimula plânsul. 

Superstiţii legate de lacrimi

Aparent banalele lacrimi stau şi la baza câtorva credinţe populare, descrise de Irene Claver în „Cartea Cărţilor de superstiţii”, volum apărut la Editura Curtea Veche. 

”Emoţia care ne cuprinde la ceremonii şi care ne poate aduce chiar în pragul lacrimilor trebuie înăbuşită. În toată Europa, se crede că cel care plânge dee ziua lui va plânge tot anul şi că lacrimile vărsate în ziua propriei nunţi durează pe toată perioada căsătoriei. În Spania şi în America Latină o mireasă care plânge la nunta ei nu va mai plânge niciodeată, pe perioada căsniciei. A plânge la trecerea de la o etapă la alta a trecut întotdeauna drept un act simbolic de maturizare şi dobândire a unei responsabilităţi sau de pierdere a unei familii pentru a întemeia o alta – dacă ne referim la nuntă”, arată autoarea în volumul citat. 

Deşi astăzi lacrimile provocate de ceapă pot fi deranjante în antichitate ceapa era considerată un medicament pentru ochi. „În evul mediu exista o credinţă atât de puternică potrivit căreia ceapa ţine la distanţă bolile şi ciuma, încât mulţi oameni îşi dădeau pe mâini cu sucul ei. Chiar şi astăzi, reţete precum cea a grecilor clasici care îşi frecau ochii cu suc de ceapă pentru a scăpa de conjuctivită sau muşcau dintr-o foaie de ceapă pentru a trage banii demonstrează rolul protector al acestei plante”, mai arată autoarea în volumul citat. 

Vă mai recomandăm: 

Povestea lui Hermann Oberth, sibianul care a revoluţionat navigaţia spaţială. A fost primul om din lume care a gândit proiectul rachetelor moderne de acum

Savantul transilvănean născut la Sibiu a rămas cunoscut în istorie drept părintele navigaţiei spaţiale, cercetările sale în domeniu fiind recunoscute şi apreciate în întreaga lume.

Sibianul Ieronim Budac, locotenentul lui Al Capone: cum a ajuns în Mississippi cu un camion cu alcool de contrabandă, fugind de poliţie

Cârţişoreanul rămas şi azi o legendă a avut o viaţă plină de peripeţii în America. Cu banii strânşi a dezvoltat acasă afaceri bănoase şi a fost primar în satul lui timp de patru mandate.

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite