Cum ar trebui deszăpezite ca la carte drumurile din România. Principiul celor două utilaje la fiecare 40-60 de kilometri

Cum ar trebui deszăpezite ca la carte drumurile din România. Principiul celor două utilaje la fiecare 40-60 de kilometri

Normativul privind deszăpezirea drumurilor din România prevede că sarea pură poate fi folosită doar cu acordul administratorilor FOTO

Activitatea de deszăpezire a drumurilor publice din România este una reglementată de la nivel central, pe baza unui regulament adoptat în 2013 şi amendat cu mici modificări inclusiv anul trecut.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice“ a fost adoptat în vara lui 2013 şi poartă semnătura lui Dan Şova, ministru delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, pe atunci, şi de Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării regionale. Normativul a mai fost modificat punctual în alte două rânduri, ultima modificare fiind publicat în Monitorul oficial din 16 noiembrie 2016.
 
Normativul prevede că deszăpezirea trebuie pregătită încă din timpul verii. „În baza nivelului de viabilitate şi de intervenţie pe timp de iarnă aprobat, unităţile de administrare a drumurilor publice vor întocmi şi transmite administratorului drumurilor publice până la data de 15 iulie planurile operative de acţiune pe timpul iernii, care vor fi analizate şi aprobate până la data de 1 august“, se arată în respectivul document.

În baza respectivelor planuri, autorităţile trebuie să fie pregătite să acţioneze împotriva poleiului şi a zăpezii oricând în perioada 20 octombrie anul curent - 31 martie anul viitor. În vederea respectării acestor planuri, 35% din cantitatea de materiale estimată a fi necesară pentru deszăpezire trebuie asigurată până cel târziu la data de 1 noiembrie, iar rezervele de combustibili trebuie păstrate în permanenţă pentru a asigura funcţionarea timp de minim 14 zile. Panourile de parazăpezi trebuie montate cel târziu până la 1 decembrie ale fiecărui an.
 
Împărţirea pe categorii
 
Normativul împarte drumurile pe mai multe niveluri de intervenţie în funcţie de importanţă, primele între acestea fiind autostrăzile, drumurile publice cu patru sau două benzi de circulaţie care leagă capitala de municipiile-reşedinţă de judeţ şi cele care leagă municipiile de municipiile-reşedinţă de judeţ. Tot pe primul nivel de intervenţie sunt incluse şi drumurile publice (naţionale, judeţene sau comunale) „care asigură legătura cu gările, porturile, aeroporturile, punctele de trecere a frontierei sau care condiţionează aprovizionarea centrelor economice importante cu materii prime, alimente sau forţa de muncă şi drumurile naţionale ce leagă staţiunile turistice“.
 
Autorităţile au prevăzut în actul de reglementare a activităţii de deszăpezire şi utilajele care trebuie să existe la numărul de km de drumuri publice, precum şi tipul acestor utilaje.  Spre exemplu, la fiecare 40 – 60 de kilometri de drumuri trebuie să existe câte două utilaje multifuncţionale cu lamă pentru zăpadă, a cărei lungime să fie de 2,8 metri, cu o lăţime de un metru.

„Cel mai eficient utilaj de patrulare este autovehiculul cu lamă orientabilă, care este caracterizat prin mobilitatea mare a lamei, viteză de lucru ridicată şi are avantajul că de la o anumită viteză (de regulă peste 30 km/oră) aruncă lateral zăpadă de pe platforma drumului. Raza de acţiune a acestora este de 30-50 km în funcţie de dificultăţile traseului, de frecvenţa şi abundenţa ninsorilor“, prevede normativul în vifoare.

Utilajelor de deszăpezire le este interzis să tracteze vehiculele rămase pe drum, cu excepţia celor ”singulare” care împiedică activitatea de deszăpezire.
 
Ce materiale trebuie folosite
 
În varianta din 2013, Normativul privind activitatea de deszăpezire nu includea explicit nisipul în lista materialelor ce pot fi folosite pe cele mai importante drumuri. „Pentru reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi administratorul drumului va acţiona pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii numai cu materiale chimice (sare cu granulozitate 0-8 mm, soluţie de sare, clorură de calciu etc.). Materialele antiderapante (cantităţile şi locurile de depozitare) vor fi asigurate în stocuri minimale prevăzute în Planul operativ pe timp de iarnă, urmând ca acestea să fie folosite numai acolo unde nu pot fi asigurate materialele chimice“, se arată la articolul 22 al respectivului act.

În noiembrie 2016, însă, ministrul Transporturilor Sorin Buşe a modificat parţial acest articol cu un alt alineat. „În iarna 2016—2017, pe drumurile naţionale şi autostrăzile aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., se poate acţiona, ca variantă alternativă, cu nisip în loc de clorură de calciu, pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii“, este textul cu pricina.
„Formaţia de patrulare este condusă de un tehnician şi însoţită de un autocamion, care transportă carburanţi şi lubrifianţi în cantităţi suficiente pentru a asigura alimentarea pe drum a utilajelor în timpul acţiunii. Utilajele din cadrul formaţiei vor lucra decalat în profil transversal pentru a cuprinde cel puţin o bandă de circulaţie“, normativul privind deszăpezirea
 
Până la 30 de km/h şi până la 20 de cm
 
Regulile adoptate pentru deszăpezirea drumurilor în România prevăd că atunci când vântul depăşeşte 30 de km/h, zăpada fiind astfel spulberată, acţiunile de patrulare ale autospecialelor încetează, iar drumurile – închise cu sprijinul poliţiei. În cazul unor situaţii excepţionale, pentru salvarea de vieţi omeneşti, de exemplu, autospecialele pot fi trimise în misiune şi pe timp de viscol.

De altfel, administratorii drumurilor pot dispune închiderea circulaţiei şi când zăpada depăşeşte un strat de 20 de cm.
 
Poleiul, combătut fie cu sare fie cu clorură
 
Acelaşi normativ mai prevede că pentru combaterea poleiului trebuie folosite atât materiale antiderapante, cât şi fondanţi chimici. „Amestecurile trebuie să fie omogene, iar răspândirea lor cât mai uniformă pe suprafaţa părţii carosabile. Utilizarea sării este eficientă numai pentru temperaturi la suprafaţa carosabilului mai mari de -7°C. Sarea pură se va utiliza numai pe îmbrăcăminte bine etanşeizată doar cu avizul administratorului drumului public. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau fondanţi chimici echivalenţi“, mai specifică normativul obligatoriu la nivel de ţară.
citeste totul despre: