Cum îţi poţi construi o casă de poveste, ca la Muzeul Satului
0
Reprezentanţii Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului desfăşoară un program prin care îi sprijină pe cei care vor să reabiliteze sau să ridice din temelii case tradiţionale. Interiorul caselor tradiţionale poate fi păstrat întocmai sau poate fi adaptat vieţii moderne, cu geamuri termopan şi calorifere în cameră.
Casele de poveste de la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, din Dumbrava Sibiului, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, pot deveni cu succes locuinţe pentru familiile moderne. De altfel, mai multe familii din ţară au ales să-şi construiască locuinţele în stil tradiţional, apelând la specialiştii de la Muzeul Astra pentru consultanţă. De ce? Pentru că o astfel de casă păstrează elementele tradiţionale, îmbinate însă cu nevoile cetăţeanului de secol XXI şi este mult mai „sănătoasă“ decât una cu materiale moderne, după cum subliniază Ciprian Ştefan, directorul Complexului Naţional Muzeal Astra.
„Casa are piatră, lut, paie de cereale tăiate, var şi nisip. Elevaţia este din lemn de diferite esenţe - brad, stejar, fag, pin, molid şi gorun. Pereţii sunt cercuiţi cu nuiele de alun, acestea sunt suportul pentru tencuială, dar sunt şi elemente de rezistenţă, iar tencuiala e din pământ galben amestecat cu var, paie, nisip şi uneori şi cu balegă. Tot ca element de izolaţie avem şi muşchiul de pădure uscat şi pus între bârne. Podeaua şi tavanul sunt de obicei din dulapi (n.r. –scânduri late şi groase) de răşinoase sau chiar din pământ bătut pus peste un suport de lemn. Tavanul este din scândură cu model, iar acoperişul e din şindrilă şi din paie sau stuf, în funcţie de cum vrea omul. Cele mai eficiente sunt cele din şindrilă“, descrie o astfel de locuinţă Ciprian Ştefan.
BAIE ÎNĂUNTRU ŞI CALORIFERE ÎN CAMERE
Funcţionalitatea spaţiilor e aproximativ similară într-o casă tradiţională şi într-o casă modernă cu aceeaşi amprentă la sol, spune directorul Astra. „Baza e de două camere, o bucătărie şi o pivniţă, iar în pivniţă poate fi amenajată fără probleme baia. E OK şi înăuntru, în interiorul caselor, dar dacă sunt scurgeri, pot degrada lemnul, că duşmanul cel mai mare al lemnului e apa“, precizează Ciprian Ştefan.
Dacă iubiţi autenticul până la cele mai mici detalii, puteţi păstra fără probleme soba tradiţională. Iar aceasta poate fi adaptată, poate fi pus un cazan în interior care să asigure şi apa caldă de care familia are nevoie. Cu cazan înăuntru pot fi puse inclusiv calorifere în camere, e practic o centrală tradiţională pe lemne. Iar costurile sunt reduse. La o casă cu două camere, soba cu cazan costă aproximativ 2.500 de lei cu material şi manoperă.
Un element de modernitate, adaptat însă specificului, este sistemul de iluminat. Casele tradiţionale au ferestrele destul de mici, tocmai pentru a conserva căldura în interior.
Dacă acestea sunt mărite, există riscul de a strica oarecum esteticul, şi atunci, pentru iluminat artificial, merg de minune lămpile cu lanţuri care încă se mai găsesc în magazinele de specialitate.
În plus, în mobilier vă puteţi pune foarte bine şi un televizor LCD. „Sunt dulapuri în camera bună care aveau în zona mediană un spaţiu gol, unde sunt stâlpişorii de susţinere a părţii de sus. Acolo intră foarte bine şi un televizor dacă ai nevoie“, recomandă Ciprian Ştefan.
Un alt element modern care poate fi adaptat stilului tradiţional îl reprezintă ferestrele. Ele pot fi cu geam termopan, „dar e indicat să fie cu ramă din lemn de esenţă tare şi să respecte tipul de geam tradiţional cu un singur ochi, cu două ochiuri, cu patru ochiuri, cu şase ochiuri, depinde“, spune specialistul.
El recomandă ca uşile să fie din lemn, pentru că sunt cele mai eficiente şi mai sănătoase. Iar la baie, se pot aduce elemente care să amintească de vremurile de demult: chiuveta poate fi făcută foarte bine într-o troacă de lemn, cada poate fi realizată dintr-o jumătate de butoi, cadă de lemn.
„Patul poate fi cu trăgaci: în timpul zilei ca o canapea, o replică de mobilier tradiţional“, completează Ciprian Ştefan.
CASE PE PĂMÂNT LA PREŢ DE GARSONIERE
O astfel de casă, în varianta cu amprenta la sol de 60 de metri pătraţi şi care include două camere, o baie, fără pivniţă, cu varianta de mansardare a podului, costă aproximativ 22.000 de euro. Preţul nu include instalaţiile sanitare şi electrice. Practic, acesta este preţul unei garsoniere în multe oraşe ale ţării. Una mult mai mare, cu o amprentă la sol de 300 de metri pătraţi, poate ajunge la 300.000 de euro, preţ care include materialul şi manopera, proiectul la nivel de avizare pentru autorizaţia de construcţie şi finisajele interioare. O casă cu amprentă la sol de 100 de metri pătraţi costă între 25.000 şi 29.000 de euro.
TREI TIPURI DE BENEFICIARI
„Beneficiarii pot fi grupaţi în mai multe categorii. Avem, în primul rând, persoane fizice care vor o casă de vacanţă într-un sat. Pot fi foarte bine construite acolo fără să duci zidării, betoane şi alte materiale care degradează peisajul natural sau peisajul cultural al zonei respective. E cumva respectul faţă de locul respectiv, faţă de natură“, subliniază Ciprian Ştefan.
A doua categorie sunt cei care vor să dezvolte afaceri în domeniul turismului, dar ei trebuie încurajaţi să dezvolte afaceri în domeniul turismului cultural. Orice casă din muzeu poate fi redimensionată ca să facă faţă şi cerinţelor legislaţiei în vigoare vizavi de o pensiune sau o agropensiune. Specialiştii de la Muzeul Astra pot oferi consultanţă dezvoltatorilor despre cum să-şi valorifice programe în aşa fel încât să atragă turiştii culturali.
„Omul trebuie să valorifice resursa pe care o are în sat. Eu identific în sat resursa, îi dau dogarul care ştie să facă un ciubăr, îi spun cum să facă un atelier cu dogarul respectiv în care să-şi implice turiştii cazaţi la el la pensiune, turistul să-şi poată face în cele câteva zile în care stă acolo un ciubăr pe care să îl ia acasă ca suvenir. Pot să identific un tâmplar, un olar, un ţesător, el trebuie să ştie doar cum să gestioneze toate lucrurile astea“, completează directorul muzeului din Sibiu.
Al treilea tip de beneficiar sunt tinerii care vor să se mute la 10-15-20 de kilometri de oraş şi vor o locuinţă pasivă. Ciprian Ştefan spune că acesta este cel mai bun exemplu – costuri reduse pentru construirea unei case şi punerea ei în funcţiune şi apoi costuri minime pentru întreţinere, care satisfac nevoile din ziua de astăzi: poţi să-i faci o baie fără probleme, poţi să-i amenajezi camera copilului şi aşa mai departe.
Clienţii de până acum sunt în general oameni de vârsta a doua, persoane care vor să-şi facă o casă la ţară, au un teren moştenit de la părinţi şi vor să-şi ridice ceva tradiţional, micuţ, modest. Sunt însă şi tineri care au venit înspre cei de la muzeu şi au solicitat informaţii, au luat broşurile şi au primit prin e-mail planuri, relevee (schiţe în care sunt reprezentate la scară elementele construcţiei).
Au fost, de asemenea, şi situaţii în care dezvoltatori de turism le-au cerut specialiştilor de la muzeu să le ofere consultanţă în vederea construirii unei pensiuni sau valorificării unui spaţiu cu elemente tradiţionale specifice locului, o încăpere care să reprezinte într-o oarecare măsură valorile locale tradiţionale. Veniturile muzeului, anul trecut, pe partea de case tradiţionale, au fost de aproximativ 100.000 de lei.
Specialişti din Franţa, Ungaria şi Rusia
Ideea programului de reabilitare şi de ridicare din temelii a unor case tradiţionale româneşti a început în anul 2009, odată cu organizarea în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului a primului târg de case tradiţionale.
„Nu s-au vândut case sau materiale rezultate din demontarea unor case, ci s-au scos câteva planuri cu cele mai reprezentative monumente din muzeu, care puteau şi pot deveni oricând model pentru diverse zone ale ţării. În 2010 proiectul s-a dezvoltat în sensul că a avut şi participare internaţională, au fost specialişti din Franţa, Ungaria, Rusia, specialişti care vor să construiască un astfel de program în România prin care să fie salvate monumentele astea de arhitectură şi valorificate cumva, să devină construcţii trainice, pentru viaţa de zi cu zi. Am pornit ideea nu numai să salvăm patrimoniul, ci şi să demonstrăm omului de la ţară şi nu numai, şi celui de la oraş, că o astfel de casă poate aduce şi beneficii financiare“, explică Ciprian Ştefan, directorul Complexului Naţional Muzeal Astra.
“Casa are piatră, lut, paie de cereale tăiate, var şi nisip. Elevaţia este din lemn de diferite esenţe – brad, stejar, fag, pin, molid şi gorun“ Ciprian Ştefan, directorul Muzeului Astra
Proiectul şi consultanţa costă între 200 şi 2.000 de lei
Cei care vor fie să ridice, fie să reabiliteze o casă tradiţională primesc de la specialiştii Muzeului Astra o broşură în care sunt prezentate succint peste 20 de case reprezentative din toate zonele ţării, construcţii din lemn în special. Primesc, de asemenea, relevee şi, dacă doresc, devize estimative pe capitole de lucrări. Specialiştii de la muzeu pot recomanda şi echipe de meşteri pentru care pot garanta că sunt abilitaţi să reconstruiască sau să facă o casă nouă după tehnica tradiţională, la roşu, fără finisajele interioare care depind de gustul fiecărui client. Fiecare monument are un dosar întreg cu tot proiectul de arhitectură, pe care doritorii îl primesc contra unei sume modice, între 200 şi 2.000 de lei, bani care includ proiectul şi consultanţa.
O casă părăsită care a fost transformată în obiectiv cultural
Un exemplu de reabilitare tradiţională făcută cu succes cu ajutorul celor de la Muzeul Astra este cel al Casei Colda din comuna Bucium, judeţul Alba. Casa era abandonată şi aflată într-o stare critică, iar reprezentanţii fundaţiei „Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie“ (organizaţie non-profit care urmăreşte punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural românesc, ca parte a patrimoniului european) au încheiat un acord cu proprietarii pentru reabilitarea casei pe locul său.
Apoi, fundaţia a încheiat un contract cu o firmă specializată, cu experienţă în restaurarea patrimoniului Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Astra, pentru reabilitarea Casei Colda, în tehnici tradiţionale. Lucrările au durat aproape un an, casa urmând să aibă destinaţia de obiectiv cultural şi de turism rural.
Înainte de restaurare
După restaurare
RESTAURATĂ ŞI MODERNIZATĂ
Ştefana Bianu, preşedintele fundaţiei „Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie“, spune că această casă a fost aleasă pentru reabilitare datorită vechimii ei. „Am dorit să oferim un exemplu de restaurare pentru cursanţii noştri de la Bucium, dar şi pentru populaţia locală care nu conştientizează valoarea acestor case“, precizează Ştefana Bianu.
Pe lângă restaurare, s-a realizat şi o modernizare, în sensul că locuinţa are apă curentă, grup sanitar în interior şi un sistem de încălzire pe timp de iarnă. Are două camere şi o bucătărie care vor fi mobilate în mod tradiţional.
„Acest lucru se va întâmpla pe parcursul verii. Ulterior, vom discuta cu Primăria Bucium, pentru că scopul nostru este de a oferi casa pentru amenajarea unui centru de informare turistică şi pentru includerea sa într-un circuit turistic local“, a încheiat Ştefana Bianu.
Vă mai recomandăm:
FOTO Vacanţă în colibe ciobăneşti. Relaxare în cel mai autentic stil românesc
La patru kilometri de Tilişca, un sat din Mărginimea Sibiului, în inima muntelui, câţiva ciobani autentici aşteaptă turişti pentru o vacanţă în colibe vechi de mai bine de 100 de ani, cu mâncare tradiţională de la stână.
Galeş, satul unde roata morii se-nvârteşte de 130 de ani
Trăsăturile satului autentic din Mărginimea Sibiului sunt conservate aproape intacte în localitatea Galeş, aflată la circa 20 de kilometri de Sibiu. O moară de apă funcţionează aici de la 1884, iar obiceiuri unice în ţară se ţin într-o biserică veche de 300 de ani.
Brădeniul este o comună aflată la aproximativ 80 de kilometri de Sibiu, cu foarte mulţi oameni săraci, case vechi şi un primar celebru în toată România după ce, proaspăt ales pe listele PP-DD, a vopsit în mov, culoarea partidului, o parte din casele din localitate. Tot în Brădeni însă, în podul bisericii fortificate din localitate, zace nepromovat un tezaur de o uriaşă valoare, unic în România: 120 de lăzi vechi, săseşti, cele mai vechi datând încă din secolul XV.
FOTO Petiş, satul de vacanţă din inima României
La 40 de kilometri de Sibiu, orăşenii redescoperă liniştea şi frumuseţea unică a vieţii de la ţară. În ultimii ani, în satul Petiş şi-au cumpărat case de vacanţă sau chiar s-au mutat cu totul oameni care au trăit la asfalt, reînviind micuţa localitate săsească.
Se încarcă comentariile...
