Cum se aruncă bani publici cu ghiotura pe proiecte culturale îndoielnice. Oraşul în care municipalitatea este acuzată că „a făcut praf tot segmentul cultural privat“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai bine de 54 de milioane de lei din bugetele locale sunt alocate în 2017 în şapte oraşe din România pentru a susţine evenimente culturale independente. Deşi banii reprezintă procente importate din bugetele publice, operatorii culturali arată că, de multe ori, banii sunt aruncaţi pe proiecte fie discutabile, fie care s-ar putea autofinanţa.

Printre primele oraşe din România care a început să aloce fonduri publice pentru susţinerea unor evenimente culturale private se numără Sibiul, ca urmare a titlului de Capitală culturală europeană purtat în 2007. Agenda culturală a acestui oraş a crescut constant, astfel încât anul acesta au fost alocate peste 12 milioane de lei pentru a cofinanţa mai bine de 100 de proiecte, plus Festivalul internaţional de teatru de la Sibiu. Cele 12,5 milioane de lei reprezintă 1,7% din totalul cheltuielilor oraşului în acest an şi nu includ bugetele alocate instituţiilor de cultură din subordine (teatrul naţional, teatrul pentru copii, balet etc).

Proiectele de pe agenda culturală a oraşului sunt supuse, în prealabil, unei selecţii, iar modelul a fost preluat şi de primăriile din alte oraşe. Cu toate acestea, Sibiul rămâne printre oraşele care alocă cele mai mari sume pentru a susţine astfel de proiect, raportat la cheltuielile totale de peste an. Singurul oraş care depăşeşte, procentual, Sibiul este Alba Iulia.

Afacerile locale cresc şi cu 70%

Sumele alocate de primărie pentru diferite evenimente sunt benefice pentru turismul local, spun inclusiv micii întreprinzători. Dacian, spre exemplu, coordonează atât un restaurant din zona centrală a Sibiului, dar a investit şi în sisteme de cazare. „Din momentul în care la Sibiu începe Festivalul de teatru şi până la jumătatea lui septembrie, totul explodează. Creşte numărul turiştilor cu cel puţin 70%. De fiecare dată, înaintea evenimentelor importante de pe agenda culturală, trebuie să ne pregătim pentru un flux mai mare de clienţi“, povesteşte Dacian.

Exemple de sume alocate pentru agendele culturale

Oraş Cheltuieli totale 2017 (mil. lei) Buget pentru agenda culturală (mil. lei) Procent din bugetul oraşului Alba Iulia 202.5 3.6 1.78 Sibiu 713 12.5 1.75 Timişoara 1400 12.6 0.90 Cluj Napoca 1350 11.4 0.84 Iaşi 761.5 6.16 0.81 Constanţa 845 6.14 0.73 Braşov 896.5 2 0.22

Sursa informaţiilor: bugetele publicate de primării

Şi investitorii importanţi, care nu activează în zona culturală sau a turismului, apreciază că susţinerea publică a evenimentelor culturale este un lucru benefic. Din zona marilor investitori, însă, sunt emise şi semnale referitoare la modul în care sunt alese proiectele care merită susţinere publică. „Pentru un investitor privat este important ca oraşul în care se stabileşte să aloce bani şi pentru evenimente culturale. Dar să nu se canalizeze totul doar pe o direcţie. La Sibiu, de exemplu, mai sunt unele evenimente dintr-o categorie la care ne-au depăşit multe alte oraşe“, declară Sorin Rotariu, directorul general al Visma, una din cele mai mari companii de pe piaţa IT din Sibiu.

Compania condusă de el s-a implicat inclusiv în susţinerea de proiecte, dar mai mult a celor de pe agenda sportivă a oraşului. „Noi am încercat să investim în proiecte care să ne aducă şi imagine, să ajute şi comunitatea, dar să se simtă bine şi angajaţii noştri. Noi avem oameni tineri care iubesc sportul, şi datorită acestui lucru investim mai ales în sport, deoarece angajaţii noştri se simt bine că susţinem un proiect în care ei cred“, adaugă Sorin Rotariu.

Co-finanţare în loc de finanţare

Susţinerea evenimentelor culturale private prin cofinanţare din bugetele publice ar trebui să treacă într-o nouă etapă, una generată de strategii pe termen scurt şi mediu, crede Codruţa Vulcu, preşedinta Asociaţiei Române a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale (AROC). „Trebuie discutat mai mult. «Return on investment» în acest domeniu face obiectul unui întreg studiu de management cultural. Şi depinde de ceea ce urmăresc administraţiile: să distreze localnicii, să distreze turiştii care deja sunt ori să atragă noi turişti?“, punctează Codruţa Vulcu.

Ea crede că autorităţile ar trebui să înceapă să pună accentul pe co-finanţare în loc de finanţare a evenimentelor. La Sibiu, spre exemplu, evenimentele selectate Agenda culturală primesc un sprijin nerambursabil de până la 80% din costurile eligibile (dar acest procent nu este atins în cazul niciunuia dintre proiecte).

Codruţa Vulcu este de părere că administraţiile locale ar trebui să adopte strategii pe termen mediu şi lung, astfel încât anumite proiecte să continue doar cu finanţare privată, în majoritatea cazurilor. Iar această strategie ar trebui să susţină ideea de evenimente cu bilete vândute. „Noi valorizăm obiectele, lucrurile exterioare, dar nu adevărata valoare imaterială care ar trebui să ne definească: educaţia, cultura, literatura, muzica, teatru şi aşa mai departe“, mai arată Codruţa Vulcu.

„Haideţi să înţelegem şi noi care este strategia. Căci noi, cei care operăm acum şi pe piaţa din Bucureşti, nu mai înţelegem nimic. După cum se vede, acolo nu mai funcţionează nimic pentru că municipalitatea, din banii statului, practic a făcut praf tot segmentul cultural privat. Dar nu a investit într-o sală unde să spui că poţi face un concert mare“, Codruţa Vulcu, preşedinta AROC

Ea pledează pentru politici publice care să educe publicul în a plăti pentru a participa la evenimente culturale, iar finanţările din bani publici să fie alocate în special către evenimentele „de nişă“. „Sunt acele zone care nu sunt sustenabile ca proiecte de masă. Adică, susţii de exemplu tradiţiile populare, care în societatea contemporană nu se pot susţine din zona privată. Altfel, administraţiile prin aceste agende omoară o industrie care ar putea funcţiona. Principala problemă e schimbarea de mentalitate, din punctul meu de vedere. Românul ar trebui să înţeleagă faptul că acel act cultural pentru care plăteşte bilet îi aduce lui o valoare. Până atunci, lumea o să îşi cumpere telefoane şi maşini scumpe“, adaugă preşedinta AROC.

Tudor Girgiu: ”trebuie pus presiune pe administraţii”

Despre o strategie de cheltuire a banilor publici pentru susţinerea evenimentelor culturale vorbeşte şi Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de film Transilvania. „Chiar am citit un articol despre o administraţie care investeşte mulţi bani în evenimente care nu au o vizibilitate suficientă şi nu atrag turişti. Deci lipseşte o strategie, o viziune şi un plan de perspectivă. Din acest punct de vedere, ce se întâmplă în Cluj, în Sibiu, Timişoara ori în Alba, de exemplu, arată că există o preocupare şi mai ales că există un sector independent care vine şi pune presiune pe autorităţi, alături de care lucrează. Administraţia, de una singură, nu poate să acopere toate nevoile de pe piaţă, ale publicului de cultură. În mare parte din ţară, dacă laşi administraţia de una singură va face acele festivaluri ale oraşelor, cu mici şi cârnaţi“, apreciază directorul TIFF.

Astfel de politici publice cu bătaie pe termen mediu şi lung au început să fie implementate, susţine Codruţa Vulcu, cea care dă exemplul municipiilor Alba Iulia şi Blaj. „Sunt mici cofinanţatori, care încearcă prin mica finanţare pe care o acordă din bugetul total să îşi anuleze un avantaj pe care îl au regional şi să îmi demonstreze mie, investitorului privat, că deşi nu are bugetul Clujului ori al Bucureştiului, încearcă să compenseze pentru ca oraşele lor să fie atractive“, mai arată preşedinta AROC.

Bucureşti: „acolo nu mai funcţionează nimic“

Un exemplu de strategie care să susţină actul cultural privat ar fi construirea de spaţii care să poată găzdui concerte şi diferite alte evenimente de amploare, arată Codruţa Vulcu. „Un operator privat nu poate susţine şi investi într-o sală de concerte, cum de exemplu are nevoie Bucureştiul. În schimb, în Bucureşti, administraţia organizează în fiecare sfârşit de săptămână festivaluri peste festivaluri, gratuite publicului. Această politică omoară investitorul privat din zona culturală. Administraţia ar trebui să investească într-o sală de 10 – 15.000 de persoane capacitate, unde să poată fi organizate evenimente şi iarna. Noi, la acest moment, în perioada iernii avem concerte de până la 4.000 de persoane la Sala Palatului. Iar la RomExpo, sala de acolo nu este autorizată, evenimentele se desfăşoară pe răspunderea organizatorului“, descrie situaţia Codruţa Vulcu. „De aceea acum, Finlanda a ajuns la un export de muzică. Sigur, strategia aceasta nu a dat rezultate într-un an, a fost nevoie de generaţii, dar acum exportul de muzică este relevant în produsul intern brut“, mai arată cea care organizează cel mai longeviv festival de muzică rock din România, ARTmania.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite