Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“
0
Peste 1 milion de dosare penale sunt instrumentate în acest moment în România, dintre care aproximativ 600.000 au rămas cu autor necunoscut (AN), ceea ce înseamnă că în aproximativ jumătate din dosarele penale existente astăzi la nivel naţional nu se cunoaşte autorul. Despre problema dosarelor cu autor necunoscut vorbeşte chestorul Bogdan Despescu, inspector general al Poliţiei Române.
În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, cotidianul „Adevărul“ le-a solicitat interviuri pe subiecte profesionale, de actualitate şi de interes public, tuturor şefilor de inspectorate judeţene de Poliţie din ţară, şefului Poliţiei Capitalei şi inspectorului-şef al Poliţiei Române. Cei mai mulţi au cerut întrebările în avans, unii nu au răspuns deloc sau au refuzat, fără nicio explicaţie, interviul, iar foarte puţini sunt cei care au acceptat încă de la început să stea de vorbă cu jurnaliştii noştri.
Campania ”România infractorilor necunoscuţi” continuă astăzi cu un amplu interviu în care inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul Bogdan Despescu, vorbeşte despre problema dosarelor cu autor necunoscut, despre rezultatele din raportul Corpului de Control al Guvernului în cazul controalelor trimise de IGPR la Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei, cel care a instrumentat dosarul morţii lui Bogdan Gigină, despre cazul Gigină, despre Marian Godină, dar şi despre ce crede că l-a recomandat pentru şefia Poliţiei Române. De precizat că iniţial biroul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) a cerut pe mail un set de întrebări punctuale. La insistenţele jurnaliştilor „Adevărul“, biroul de presă a acceptat interviul.
„Adevărul“: Avem aproximativ 600.000 de dosare cu autor necunoscut al nivel naţional. Sunt multe, sunt puţine?
Bogdan Despescu: Poliţia Română gestionează un număr important de dosare penale, are în instrumentare la acest moment peste 1 milion de dosare. Toate aceste dosare sunt soluţionate conform regulilor de procedură penală, sub supravegherea procurorului, sunt activităţi strict sub supravegherea procurorului, repet acest lucru, acordăm o importanţă desebită tuturor acestor dosare, de la momentul primirii actului de sesizare şi ulterior pe toate etapele prevăzute de procedură.
Criminalitatea la nivelul anului 2015, anului 2016, ne arată că suntem pe un trend descrescător cu peste 14 la sută dacă e să plecăm numai în ultimii 4 ani, iar la sfârşitul celor 9 luni din 2016 avem cel mai mic procent de criminalitate din ultimii 9 ani. Avem o reducere de 6 la sută, iar dacă e să ne referim la criminalitatea stradală, cea care se comite în perimetrul pubic, avem o reducere de 8 la sută. Dacă e să avem o imagine completă din punct de vedere al criminalităţii, asta înseamnă că trendul este descrescător, este o chestiune care are la bază un set important de măsuri, un complex de măsuri cu angrenare importantă de forţe, cu un mod de acţiune, un sistem de cooperare foarte bun, spunem noi.
Nu mi-aţi răspuns, sunt multe, sunt puţine 600.000 de dosare?
Vă spuneam că noi avem 1 milion de dosare penale, volumul de muncă arată că sunt multe ca şi număr de poliţişti raportat la aceste dosare. Dar este important să ne uităm sau să facem o comparaţie şi din punct de vedere al altor state. Suntem undeva sub nivelul acestor state, acest lucru fiind prezentat de organismele de specialitate, cei care fac sondaje, şi mă refer la ultimul Eurobarometru, unde se scoate în evidenţă că numai 4 la sută din cetăţenii români consideră că e o problemă în România cu criminalitatea, comparativ cu ultimul Eurobarometru, când era 6 la sută. Nivelul de încredere în Poliţia Română, tot în acest Eurobarometru, e undeva la 50 la sută, e în creştere faţă de ce a fost, toate aceste date arătând că suntem undeva pe un trend pozitiv faţă de celelalte state.
Raportat la numărul de dosare?
Raportat la numărul de dosare, acum inclusiv la dosare cu AN, dar trebuie să luăm în calcul că procedura penală din România şi modul de lucru în România sunt diferite faţă de alte state. Astfel, după 1 februarie 2014 toate sesizările care se adresează Poliţiei, inclusiv prin 112, chiar dacă nu există o plângere în acest sens scrisă, se înregistrează ca şi dosar penal. Deci se înregistrează ca şi dosar penal, conform 305 alineatul 1. Se precizează că atunci când actul de sesizare, care în speţa respectivă este un act de sesizare din oficiu, îndeplineşte condiţiile de formă şi de fond şi nu sunt aplicabile lui art.16, respectiv acele cazuri care nu înlătură răspunderea penală, se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Sunt şi cazuri când nu se dispune pentru că cele două condiţii pot fi îndeplinite până la momentul începerii urmăririi penale cu privire la faptă.
Cum s-a ajuns la această cifră?
Păi cifra nu vine din anul 2016, numărul de dosare penale nu este din anul 2016. Cred că cele mai vechi dosare, dacă nu greşesc, din evidenţa noastră sunt undeva în 1997, şi aici se referă la infracţiuni de omor, cred că 3 sunt la Poliţia Capitalei şi 2 la Arad. Permanent, în legătură cu aceste dosare se realizează analize împreună cu procurorul şi se stabilesc măsuri, care sunt urmărite de acele grupuri de lucru care se constituie în fiecare dosar. De altfel, în fiecare dosar penal se stabilesc cercuri de suspecţi şi se lucrează pentru a documenta activitatea infracţională a celor care sunt posibili autori, persoane bănuite, ca să spunem aşa.
La nivel national, procentual, aproximativ, câte din aceste dosare sunt în evidenţa activă şi câte în evidenţa pasivă? Există un anumit termen după care dosarul trece din evidenţă activă în evidenţă pasivă?
Sunt mai multe etape procedurale, aşa cum vă spuneam, prima etapă este acea urmărire penală in rem, dacă în perioada de activităţi de cercetare se stabilesc persoane faţă de care se impune începerea urmăririi penale se începe urmărirea penală cu privire la persoana care este cercetată în acel dosar şi despre care există indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii. Evidenţa este globală, încă o dată precizez, este o evidenţă a dosarelor penale, şi v-am spus că este un stoc cu peste 1 milion de dosare. Nu analizăm separat că sunt într-un anumit stoc, într-o anumită zonă sau în alte genuri.
Deci nu aveţi o astfel de evidenţă?
Există o evidenţă unică, care se raportează la evidenţa Parchetului, bineînţeles în toate aceste dosare, cum vă spuneam, sunt stabilite activităţi, conform procedurii, împreună cu procurorul.
Aveţi un procent de identificare a autorilor în dosare cu AN aflate în evidenţă pasivă?
Cred că, raportat la numărul de dosare penale înregistrate punctual, ele se soluţionează cred că tot cam câte înregistrăm. Problema se pune din punct de vedere al autorilor. Nu toate dosarele sunt confirmate ca şi faptă în primul rând, pe de o parte, pe de altă parte nu toate persoanele care sunt reclamate sunt cei care au comis faptele şi atunci mergem mai departe cu o cercetare pentru a stabili cine este autor în acel dosar. Ca şi procent, undeva, n-aş vrea să arunc o cifră fără o situaţie exactă, cred că undeva, din ce înregistrăm rezolvăm 80, 80 şi ceva la sută din ce înregistrăm.
Şi din aceste dosare aflate în evidenţă pasivă?
Din evidenţa pasivă, dacă nu greşesc, până în 30 la sută.
În ultimii 5 ani aceste dosare cu autor necunoscut au fost sau nu considerate un indicator al eficienţei muncii poliţistului? Vă întreb dacă în intervalul menţionat, atunci când s-au făcut evaluările, s-a ţinut cont inclusiv de câte dosare cu AN a rezolvat poliţistul respectiv.
În permanenţă s-a avut în vedere ca şi indicator de evaluare soluţionarea dosarelor penale şi, încă o dată repet, pentru noi reprezintă o prioritate.
Inclusiv cele cu autor necunoscut?
Toate dosarele penale au constituit pentru noi o prioritate.
Cum se păstrează aceste evidenţe ale dosarelor cu autor necunoscut? Există un sistem unitar folosit la nivelul tuturor structurilor Poliţiei Române?
Da, există evidenţe pe fiecare unitate teritorială în parte şi ele se centralizează în permanenţă la Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă.
Am rugămintea să-mi explicaţi, pentru că am solicitat răspunsuri tuturor IPJ-urilor din ţară, şi avem răspunsuri pe care realmente nu le înţelegem. Unul dintre ele este cel de la IPJ Vâlcea, care spune în scris, oficial, că nu mai deţine o bază informatizată a acestor dosare din 2009.
Am cunoştinţă că avem şi noi o solicitare primită pe aceste cifre şi vă comunicăm cu totul datele.
Îmi puteţi explica vă rog ce cuprind exact aceste centralizări, pentru că unele IPJ-uri ne-au răspuns, ne-au dat datele, unele ne-au spus că nu deţin astfel de evidenţe. Nu este un sistem unitar de centralizare?
Haideţi s-o clarificăm, dacă sunteţi amabilă, haideţi să discutăm, dacă vreţi să discutăm acuma de ce v-au răspuns colegii mei. Eu vă asigur că, vizavi de cererea, solicitarea care este la noi înregistrată, vă comunicăm toate datele care pot fi comunicate.
De ce nu găsim pe niciun bilanţ făcut public la sfârşit de an de către IPJ-uri aceste dosare cu autor necunoscut?
Nu, găsiţi dosarele penale, în toate evaluările Poliţiei Române sunt făcute referiri cu privire la dosarele penale, încă o dată, acordăm o atenţie pentru toate dosarele penale, nu cred că există vreun astfel de bilanţ fără să aibă referiri cu privire la dosarele penale.
Am înţeles, dar aceste dosare cu autor necunoscut, punctual, nu sunt.
Eu vorbesc de dosare penale, dumneavoastră faceţi referire cu privire la altceva, eu vă spun dosare penale, pentru noi sunt dosare penale.
Îmi puteţi spune vă rog ce măsuri concrete au fost luate la nivel national în ultimii 5 ani pentru a reduce numărul acestor dosare rămase cu autor necunoscut?
Vă spuneam că situaţia respectivă este analizată în permanenţă, iar analiza se realizează cu procurorul. Pentru fiecare caz în parte se stabilesc măsuri punctuale, iar în funcţie de dispoziţiile, de activităţile dispuse de procuror se acţionează ca atare. Deci nu intrăm în fiecare caz la nivel managerial, aici sunt chestiuni care ţin de activitatea de cercetare penală, activitatea procedurală prevăzută de lege unde procurorul are competenţa de a se impune vizavi de coordonarea, supravegherea activităţilor în cauză.
Doar 15 la sută din infracţiunile sesizate ajung în instanţă
Câte infracţiuni, în medie, sunt sesizate anual în România – aproximativ?
Explicaţi-mi, în medie anual, cum adică? Deci pe un an de zile? Înregistrăm anual peste 600.000 de dosare.
Şi dintre acestea, la fel procentual şi aproximativ, în câte dintre infracţiunile sesizate se începe urmărirea penală in personam?
Haideţi să stabilim un aspect. Vă spuneam că dosarul penal are mai multe faze şi ar trebui să discutăm exact pe ceea ce înseamnă procedură, pentru că dacă facem comparaţii vizavi de anul 2015, ca să vă dau un exemplu, trebuie să ne gândim că în foarte multe dosare din 2015 s-a început urmărirea penală cu privire la persoană în 2016, pentru că sunt mai multe etape. Dacă luăm strict anul 2015 nu avem o imagine corectă. Activitatea se desfăşoară ritmic, chiar şi după ani de zile sunt identficaţi autorii şi se dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană, şi atunci imaginea cu privire la un procent pentru o perioadă strict delimitată nu-ţi oferă nimic. Deci, încă o dată, începerea urmăririi penale nu se realizează întotdeauna imediat după ce se înregistrează dosarul cu privire la persoană.
Presupun că nu puteţi să-mi daţi un procent aproximativ nici pentru câte se clasează şi câte ajung aproximativ pe instanţă, din cel sesizate.
Iar dacă discutăm de numărul de dosare pe care îl instrumentează Poliţia Română şi vă raportaţi numai la ce pleacă în instanţă, iar e o chestiune pe care trebuie să o lămurim. Sunt foarte multe situaţii unde nu se confirmă faptele şi, vă spuneam, foarte multe situaţii unde persoana care a reclamat intervine cu retragerea plângerii sau se împacă cu autorul.
Ce înseamnă asta? Procentual, cât din cele sesizate înseamnă aceste împăcări?
Cred că în instanţă ajung undeva la 14-15 la sută din sesizate. Dar, încă o dată, ca să aveţi o imagine corectă, nu trebuie să vă raportaţi la numărul total, că au ajuns numai 14, pentru că există aceste etape procedurale şi aceste cauze strict obiective.
Are suficienţi angajaţi Poliţia Română?
Din punctul dumneavoastră de vedere, este suficient numărul de angajaţi din structurile Poliţiei Române?
Poliţia Română are în organizare aproape 60.000, 59.000 de funcţii. La acest moment avem un deficit de 13 la sută, împărţite pe două paliere, respectiv palierul operativ, unde încadrarea din total funcţii este de 86 la sută, şi structuri de suport, unde avem 13 la sută. La acest moment deficitul este mai mare în zona de suport, respectiv 14 la sută, şi 12 la sută în zona structurilor operative. Ne confruntăm cu un deficit de personal, vă spuneam, 13 la sută deficit. Au fost foarte multe plecări din sistem în acest an, peste 5.000, fapt pentru care a trebuit să luăm împreună cu ministerul mai multe măsuri, pe lângă creşterea cifrei de şcolarizare în unităţile de învăţământ discutăm şi de încadrarea externă care s-a derulat la începutul anului, peste 1.700 de agenţi. A fost şi un concurs de trecere în corpul ofiţerilor din corpul agenţilor, peste 700 de astfel de poliţişti, iar în acest moment avem procedură în derulare pentru două categorii de personal, respectiv personalul contractual 296 de posturi şi 2.303 de poliţişti din sursă externă plus 94 la reîncadrare. Spunem noi că nu putem să acoperim deficitul prin aceste măsuri, vom mai demara o procedură din punct de vedere al încadrării unor specialişti şi, în acelaşi timp, spre sfârşitul anului, începutul anului 2017, ne propunem încă un concurs de trecere în corpul ofiţerilor din corpul agenţilor.
De ce criterii s-a ţinut cont când au fost decise aceste scheme de angajări? Chiar domnul chestor Marius Voicu, şeful Poliţiei Capitalei, spunea în interviu că s-ar fi mers pe vechile posturi restructurate şi că nu s-ar fi făcut anumite analize operative.
Modificări structurale la nivelul unităţilor de poliţie s-au realizat în permanenţă, unele dintre ele prin redistribuiri de funcţii, iar unele prin suplimentare de funcţii. Dacă nu greşesc, inclusiv la Capitală a fost o suplimentare de funcţii dar în acelaşi timp există situaţii în care schema de funcţionare, posturile prevăzute pentru o unitate, e diferită faţă de altă unitate având în vedere unele măsuri din 2011, când au fost radiate posturile vacante şi, într-adevăr, sunt situaţii când între unităţi nu există această egalitate, ca să spun. Este o situaţie pe care ne propunem să o corectăm în timp, dar această situaţie nu dorim să o rezolvăm prin a tăia de la cei care au mai mult şi a rezolva la cei care au mai puţin. Dimpotrivă, vrem să egalizăm printr-o modalitate de identificare a unor soluţii de suplimentare pentru cei care sunt în număr mai mic de posturi faţă de media naţională, cu precizarea că, de fiecare dată când s-au făcut modificări, modificările au fost făcute în baza unor analize de către cei care au propus acest lucru, iar procedura demarată de structura care a propus şi-a urmat cursul a ajuns la nivel de IGPR sau chiar la nivel de minister, în funcţie de competenţa de decizie pentru acest aspect.
Sunt cazuri în care necesităţile operative din stradă să nu poată fi acoperite din cauza lipsei de efective?
Nu înţeleg, vă rog să dezvoltaţi puţin.
Haideţi să vă dau un exemplu, am 3 furturi şi doar 2 echipaje la criminalistică, şi la al treilea furt se stă 5-6 ore până la venirea echipajului.
Vă referiţi la încărcătură? Structurile de poliţie au un nivel de funcţii prevăzute şi acest lucru este foarte bine oglindit al nivel naţional, vă spuneam, în funcţie de numărul de activităţi, de volumul de muncă pe care-l desfăşoară. Dacă e să ne raportăm la o situaţie punctuală, la un anumit moment, este posibil ca o structură de poliţie, ca o unitate de poliţie să fie sesizată cu mai multe fapte şi să fie nevoie să se deplaseze la toate etapizat.
Dar este doar o problemă punctuală, înţeleg.
Punctuală, dar cred că acolo unde nevoia ar fi de suplimentare este o chestiune pe care ne-o dorim, având în vedere volumul de activităţi, dar trebuie să ţinem cont că tot ce înseamnă suplimentar înseamnă bugetat, tot ce înseamnă bugetat înseamnă fonduri din banii publici şi cred că ştim cu toţii la nivel de resursă care este posibilitatea.
Care este la nivel naţional, tot aşa, aproximativ, proporţia dintre numărul poliţiştilor aflaţi în stradă şi a celor care fac muncă de birou?
V-am explicat când am început cu resursa umană că procentul de funcţii din total prevăzut este de 86 la sută operativ şi cel de suport 13 la sută.
Îmi puteţi spune câţi au fost mutaţi din stradă în structuri neoperative în ultimii 5 ani, tot aşa, procentual?
Nu am o situaţie exactă dar vă spuneam tot aşa vizavi de personal că deficitul este mai mare în partea de suport, pentru că, din punct de vedere al drepturilor, nu toate funcţiile de la suport sunt atractive, deşi pentru mine, ca inspector general şi ca şi poliţist foarte mulţi ani operativ, cred că toţi poliţiştii au importanţa lor, toate structurile au importanţa lor, iar fără o structură de suport nu poate să funcţioneze structura operativă. Este foarte importantă structura de suport prin tot ceea ce face, vorbim de susţinere din punct de vedere al comunicaţiilor, vorbim din punct de vedere al situaţiei logistice, vorbim din punct de vedere al asigurării tuturor drepturilor pentru care un poliţist e necesar să fie retribuit.
Care este în acest moment, la nivelul inspectoratelor de poliţie din ţară, procentajul funcţiilor ocupate prin împuternicire sau desemnare, fără concurs? Mă refer la şefi, adjuncţi, inspectorate judeţene, poliţii orăşeneşti, municipale.
Vă comunic o cifră, la nivel naţional, din totalul funcţii în Poliţia Română, funcţii de conducere, circa 20 şi ceva la sută sunt funcţii neocupate, unde sunt asigurate ca şi comandă de ofiţeri prin împuternicire. Nu există instituţia desemnării, există instituţia preluării de atribuţii de către cel care are în fişa postului. Acest lucru este în atenţia noastră, de altfel cred că în urmă cu câteva zile s-a demarat procedura de ocupare a funcţiilor de conducere, pentru că a fost o perioadă în care, urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, nu s-au putut organiza astfel de concursuri. Cred că în perioada următoare acel procent va fi diminuat semnificativ, dar şi aici e necesară structura de suport despre care vă spuneam că e foarte importantă pentru funcţionarea Poliţiei Române.
Care este situaţia plăţilor, la nivel national, în ceea ce priveşte plata expertizelor medico-judiciare?
Nu avem probleme, nu avem restanţe din urmă, suntem la zi.
Câte sesizări se primesc în medie anual de la poliţişti din ţară prin care sunt reclamate presupuse abuzuri ale superiorilor şi în câte cazuri, procentual, aceste acuzaţii se confirmă?
Dumneavoastră îmi cereţi o situaţie statistică în amănunt, nu ştiu dacă pot să vă dau cifre, dar ce pot să vă spun este că sunt două categorii de sesizări, sesizarea la nivel de petiţie, care se soluţionează în conformitate cu ordonanţa 27, şi sesizarea care se referă la aspecte de natură penală. În cazul în care este sesizat un abuz, aşa cum aţi spus dumneavoastră, presupus abuz, acea sesizare se prezintă imediat organului de parchet, iar organul de parchet dispune cu privire la măsurile ulterioare. Pot fi delegaţi poliţişti din structurile cu asemenea competenţă sau dosarul poate să rămână în anchetă proprie la procuror.
Câteva zeci, câteva sute anual?
Eu cred că sunt câteva sute, la nivel naţional, pentru că e şi un efectiv numeros.
Şi procentual se confirmă cam cât din acuzaţii?
Vedeţi, urmărim, dar nu am o situaţie exactă din punct de vedere procentual şi n-aş vrea să greşesc când vă dau asemenea cifră şi atunci cred că prin structura de profil vă comunicăm această situaţie.
Aveţi personal suficient la acest corp de control? Pentru că informaţiile noastre spun că soluţionarea acestor petiţii durează foarte mult, că oamenii sunt audiaţi la 3 luni după ce au trimis petiţia respectivă.
Încă o dată, orice petiţie se soluţionează în conformitate cu procedura legală şi maximul ca şi termen este de 45 de zile. Termenul general este de 30 de zile cu posibilitatea de prelungire a încă 15 zile. Nu au fost situaţii ca în 45 de zile asemenea petiţie să nu fie soluţionată.
Vă întreb fiindcă am şi un caz concret, vă pot da cazul, ştiu că în iulie s-a făcut sesizare şi omul n-a primit nimic până acum.
Vă rog spuneţi-mi şi verificăm.
Este cazul domnului comisar şef Draşoveanu de la Sibiu, nu l-a căutat nimeni, nu a primit nimic, nu l-a întrebat nimeni. A trimis pe poştă specială în luna iulie.
Despre corupţia din Poliţie
În ultimii ani, Poliţia Română a fost zguduită de foarte multe scandaluri de corupţie şi au fost multe personaje aflate în funcţii de conducere pe care le-am văzut puse sub diferite acuzaţii şi vreau să vă întreb cum au ajuns astfel de persoane să ocupe totuşi funcţii de foarte mare răspundere şi ce ar trebui făcut, la nivel de sistem, ca să nu mai avem astfel de persoane în funcţii cheie? Vorbim de şefi de poliţii judeţene, municipale, pot să vă dau şi exemple dar le cunoaşteţi mai bine ca mine.
Integritatea poliţistului pentru noi reprezintă o prioritate, sunt activităţi care se desfăşoară pentru prevenirea unor evenimente negative, de altfel în foarte multe situaţii reprezentanţii Poliţiei Române au semnalat pe cei în drept, respect organele de Parchet, despre astfel de situaţii. Acordăm o toleranţă zero faţă de cei care nu respectă normele de etică şi deontologie profesională, n-aş vrea să comentez cazuri punctuale pentru că până la urma urmei fiecare răspunde pentru ceea ce face şi, în acelaşi timp, şi lor cred că trebuie să le dăm şansa să se bucure de prezumţia de nevinovăţie. Vă asigur că tot ce înseamnă promovări pe funcţii de conducere, temporar sau în cadrul unor concursuri, sunt stabilite proceduri de verificare, iar la momentul respectiv cred că n-au fost date despre aceste categorii de persoane. Dacă ulterior fiecare dintre cei pe care dumneavoastră i-aţi menţionat au deviat de la comportamentul pe care eu îl cer sau pe care colegi de-ai mei îl cer încă o dată fiecare răspunde personal şi cred că e o chestiune de individ.
Nu e problemă de sistem?
Nu cred că e o chestiune de sistem şi de altfel aceste cazuri sunt izolate şi nu sunt chestiuni care să prezinte adevărata imagine a Poliţiei. Imaginea Poliţiei este una pozitivă, este una solidă, este una cu recunoaştere international, este una cu rezultate, cu aprecieri din partea atât organismelor naţionale, cât şi a celor internaţionale.
Noi am avut la un moment dat un material în campanie cu toţi cei care au condus Ministerul de Interne după Revoluţie şi am descoperit între ei foarte multe personaje haideţi să le spunem controversate, persoane cu probleme penale, inclusiv persoane cu condamnări. Vreau să vă întreb dacă faptul că au fost multe asemenea persoane în fruntea Ministerului de Interne a afectat sau nu în vreun fel activitatea Poliţiei Române.
Haideţi să ne oprim la analiza la nivelul Poliţiei Române, eu nu analizez niciodată la nivel de minister, cred că fiecare îşi analizează structura pe care o gestionează şi pe care o coordonează şi nu cred că ne putem pronunţa pentru eşaloane superioare.
Din luna ianuarie a acestui an atributul de însoţire a coloanelor oficiale a fost preluat de către IGPR. Ne puteţi da un număr aproximativ de deplasări de la începutu anului şi dacă a crescut sau a scăzut faţă de anul trecut.
Urmare a modificărilor organizatorice, într-adevăr, în cadrul Direcţiei Rutiere există o structură specializată pe acest domeniu, Brigada de Autostrăzi şi Misiuni Speciale, dar la acest moment n-aş putea să vă comunic cifra, pentru că această cifră este evidenţiată la nivelul acelei structuri. Ştiu că până la acest moment nu au fost incidente pe acest gen de activităţi, sunt specializaţi lucrătorii care desfăşoară acest gen de activităţi şi nu am alte elemente, n-aş vrea să vă dau o cifră eronată, dar putem să ne interesăm.
Despre controalele de la Omoruri după moartea lui Bogdan Gigină
De ce au fost trimise 3 controale la Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei care s-a ocupat de cazul poliţistului Bogdan Gigină? Când au fost trimise aceste trei controale, la ce interval de timp?
Inspectoratul General al Poliţiei Române, structură cu atribuţii naţionale, acordă o atenţie deosebită protecţiei informaţiilor clasificate. Este un aspect care tine de rezultatele muncii noastre de zi cu zi, având în vedere că gestionăm foarte multe date, avem un sistem informaţional de peste 38.000 de staţii de lucru cu peste 30 de baze de date şi, ca şi alte instituţii cu astfel de specific, avem proceduri de lucru şi permanent urmărim modul de respectare al acestor reglementări. Poliţia Română, nu mai departe de sfârşitul anului trecut, a fost şi ea controlată pe acesată linie. Urmare a concluziilor, analizei de sfârşit de an, s-au stabilit activităţi de control pentru anul 2016. Până în prezent sunt 19 astfel de controale desfăşurate de structurile de profil din cadrul IGPR. La Poliţia Capitalei a fost planificat şi executat un control pe această linie, respectiv protecţia, modul de respectare a normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi protecţia datelor cu caracter personal, un control efectuat pentru 3 structuri din Poliţia Capitalei şi 2 inspectorate judeţene, la acel moment. Acest control nu a vizat niciun dosar penal, constatările pentru fiecare structură în parte au constituit baza unor sesizări pentru organele în drept. Vorbim de un control al IGPR la Poliţia Capitalei.
Eu mă refer la acest control de la Omoruri, ştiţi că este acel raport al Corpului de Control al Primului Ministru.
Este un singur control care a fost efectuat la Poliţia Capitalei pentru 3 structuri din componenţa Poliţiei Capitalei, respectiv Serviciul Omoruri, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi Serviciul Ordine Publică. O echipă de control care a efecutat control la toate aceste 3 structuri din Poliţia Capitalei şi la 2 inspectorate de Poliţie, respectiv Argeş şi Ilfov.
Înţeleg că n-au fost 3 corpuri de control la Serviciul Omoruri?
Este un singur corp de control din partea IGPR la Poliţia Capitalei şi implicit în cadrul Poliţiei Capitalei a fost controlat şi acest serviciu. Din partea IGPR a fost un singur control, în acelaşi timp, repet, au fost controlate alte 2 servicii din Poliţia Capitalei şi alte 2 inspectorate de poliţie, respectiv Argeş şi Ilfov.
Acelaşi raport spune că ar fi fost trimise 17 persoane să verifice 44 de persoane la Omoruri.
Încă o dată, colectivul de control care a fost implicat în control a fost implicat pentru toate aceste structuri. Efectiv la structura la care faceţi referire, Serviciul Omoruri, au fost 6.
Dar de ce spun 17?
Eu vă spun punctul meu de vedere concretizat în documente care pot fi oricând… Nu ştiu dacă putem documentele respective, pentru că documentele au un anumit nivel, să respectăm procedura, vă rog. Eu v-am spus, 17 care au participat la toate structurile, dar efectiv la Omoruri au fost 6.
Tot în constatările respectivului raport se spune că ofiţerilor li s-a ignorant cererea cu privire la interogările în baza de date făcute de cei de la Corpul de Control. De ce nu li s-au pus la dispoziţie copii ale planului de control şi notei de constatare?
Eu vă asigur că organizarea şi executarea acestui control s-a executat în conformitate cu procedurile legale în vigoare, aspect confirmat de Corpul de Control al Primului Ministru.
De ce faptul că anumite deficienţe au fost remediate chiar în timpul controlului nu a fost menţionat în raportul întocmit de cei de la corpul de control?
Repet, au fost respectate întocmai procedurile şi aceste menţiuni se găsesc în nota de constatare.
Cu s-a ajuns la situaţia în care preşedintele comisiei de control tematic, implicat direct în acţiunea de control de la Omoruri, să fie cel desemnat să soluţioneze contestaţia depusă de către domnul comisar şef Gavriş?
Pentru că aceasta este prevederea legală, preşedintele comisiei de control soluţionează contestaţia conform ordinului MAI la acel moment, respectiv ordinul MAI 118.
Dar nu e cumva ciudat, dânsul întocmeşte planul de control şi tot dânsul soluţionează?
Prevederea legală din 2011 este asta, noi am aplicat-o întocmai, faptul că la momentul respectiv s-au constatat anumite situaţii nu înseamnă că am stabilit vinovăţii şi răspunderi. Au realizat colegii mei o constatare, s-a adus la cunoştinţă această constatare şi persoanele controlate au luat la cunoştinţă de rezultat, pe baza unor documente întocmite care sunt anexate la întreaga lucrare, ceea ce ce s-a prezentat de către unul dintre ofiţeri a fost soluţionat în conformitate cu procedura de către preşedintele comisiei de control pentru că asta este prevederea legală.
În vigoare şi acum?
În vigoare atunci.
Şi acum nu mai este?
A fost adoptat un ordin nou, la acest moment nu mai există instituţia contestaţiei, există posibilitatea de a formula obiecţiuni, s-a apreciat că raportul de control nu este un act administrativ ca să producă consecinţe şi este numai un act de sesizare şi persoana implicată din punct de vedere al celui controlat are posibilitatea pe parcurs, de altfel nu i-a îngrădit nimeni niciunui coleg de-al meu dreptul la apărare nici până în prezent, are posibilitatea să-şi prezinte tot ceea ce înseamnă apărări pe parcursul unor alte proceduri administrative sau, dacă sunt penale, în faţa procurorului.
Acelaşi raport spune că a fost respinsă contestaţia domnului Gavriş fără ca această decizie de respingere să fie motivată.
Încă o dată v-am explicat şi vă repet că domnul coleg preşedinte al comisiei a soluţionat acea contestaţie în conformitate cu ordinul în vigoare la acel moment. Procedura a fost respectată întocmai şi acest aspect este confirmat de către comisia din partea Corpului de Control al Primului Ministru.
Aţi luat în calcul varianta demisiei după publicarea concluziilor Corpului de Control şi dacă aţi avut vreo discuţie cu ministrul de interne pe această temă?
Nu am am luat în calcul acest aspect pentru că am respectat întocmai procedurile legale.
”Eu nu am vorbit cu părinţii lui Bogdan”
Vă reproşaţi ceva, din perspectiva instituţiei pe care o conduceţi, legat de moartea lui Bogdan Gigină, şi dacă da, ce anume?
Este un dosar penal în lucru, n-aş vrea să mă exprim în niciun fel pentru că n-aş vrea să fie interpretat altfel decât ar trebui.
Personal, vă reproşaţi ceva?
Nu vreau să mă pronunţ în niciun fel pentru că este un dosar penal în derulare.
Când aţi vorbit ultima data cu părinţii lui Bogdan?
Eu nu am vorbit cu părinţii lui Bogdan.
Niciodată?
Nu.
Despre scandalul DIPI şi menţinerea în sistem a unor poliţişti cu condamnări
Îmi puteţi spune, ţinând cont că în acest an protecţia fondului forestier a fost declarată prioritate a Poliţiei Române, cât a scăzut în acest an rata infracţionalităţii în domeniul silvic şi dacă îmi puteţi exemplifica 2-3 cazuri de răsunet în combaterea delictelor silvice?
Combaterea delictelor silvice constituie o prioritate a Poliţiei Române şi a Ministerului Afacerilor Interne, de altfel şi în acest moment avem un plan în derulare din punct de vedere al prevenirii şi combaterii infracţiunilor pe segmentul respectiv. Cred că rezultatele obţinute în ultima perioadă arată implicarea Poliţiei Române pe acest domeniu, dacă nu greşesc sunt undeva peste 30.000 de metri cubi confiscate de la momentul 17 august până undeva cred că luni ultima analiză realizată, un număr important de dosare înregistrate, de altfel pe lângă dosare înregistrate şi confiscări de material lemnos putem spune că au fost luate şi altfel de măsuri faţă de perioada anterioară, în sensul că numărul mijloacelor folosite la săvârşirea de infracţiuni e mult mai mare confiscate la acest moment, şi mă refer inclusiv la autovehicule folosite pentru transportul ilegal.
Cum vedeţi ceea ce s-a întâmplat la DIPI şi dacă asta a afectat în vreun fel modul de funcţionare al Poliţiei Române ca instituţie şi vreau să vă rog să ne explicaţi, din punctul dumneavoastră de vedere, care este exact rolul acestei structuri, de ce nu este un serviciu separat al Poliţiei şi de ce este nevoie de o structură de o asemenea amploare?
Aş vrea să mă refer numai la Poliţia Română şi încă o data vă rog să nu mă puneţi să fac afirmaţii, interpretări, faţă de alte structuri sau instituţii.
Atunci vă rog exemplificaţi-mi 5 cazuri de răsunet instrumentate de Poliţia Română care nu ar fi fost posibil să fie instrumentate la modul acesta fără ajutorul DIPI.
Sunt multe cazuri în care lucrăm în comun cu structura respectivă sau alte structuri. Lucrăm în parteneriat cu aceste structuri în activitatea de documentare a faptelor penale, cred că acest lucru poate fi văzut prin comunicatele de presă, în comunicatele de presă facem vorbire de fiecare dată dacă am beneficiat de sprijinul DIPI şi cred că din vizualizarea acestor comunicate puteţi vedea, dumneavoastră şi colegii dumneavoastră implicarea, colaborarea noastră cu această structură.
Nu-mi puteţi da dumneavoastră 5 exemple?
Eu am mai multe exemple dar cred că e foarte uşor să accesaţi, le găsiţi pentru că la finalul fiecărui comunicat găsiţi această orecizare despre DIPI, jandarmi şi aşa mai departe.
Este o prevedere în Statutul Poliistului, vorbesc de articolul 69 litera h, care spune că poliţistul este exclus din poliţie la condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă. Şi vreau să vă întreb dacă este firească o astfel de prevedere ţinând cont că vorbim totuşi de un om al legii care a săvârşit o infracţiune. Ce credibilitate mai are o astfel de persoană în faţa cetăţeanului?
Este o prevedere legală, din ce îmi amintesc nu cred ccă au fost situaţii pe mandatul meu la nivel de IGPR, dacă m-aţi întrebat de statut.
V-am întrebat, vă pot da şi un exemplu punctual, avem un domn comisar şef la Sibiu care a primit 6 luni de închisoare cu amânare pentru conducere sub influenţa alcoolului şi care este în continuare în structuri.
Încă o dată, este o prevedere legală. Dacă e să discutăm de statut aici, vreau să vă comunic că s-a demarat o modificare legislativă, o modificare a prevederilor legale pe statut concretizată în ordonanţa 21 în prima etapă, acest lucru este numai de moment, noi ne dorim o completare mult mai amplă a acestui statut, în care cred că ar trebui să se reglementeze mult mai multe prevederi şi în acelaşi timp prevederi care să fie concretizate în măsuri de creştere a autorităţii poliţistului.
Îmi puteţi da nişte exemple, concret?
Aş pleca în primul rând de la chestiuni interne, chestiuni care să îmbunătăţească serviciul poliţienesc şi prestaţia unui poliţist în referire la serviciul către cetăţean, aş pleca de la o a doua măsură tot din zona internă, respectiv de a lua măsuri mult mai dure faţă de cei care încalcă normele şi au un comportament altfel decât deontologic faţă de cetăţean, dar în acelaşi timp cred că trebuie reglementate mult mai bine anumite aspecte care ţin de reacţia infracţională a unor persoane faţă de poliţist.
Mai exact?
Mai exact acele agresiuni, acele acte cu violenţă îndreptate împotriva autorităţii statului, şi aici cu acest set de măsuri dintre care am exemplificat 3 sau 4, completat cu alte măsuri împreună să găsim soluţii, împreună cu organizaţiile sindicale, organizaţiile profesionale, celelalte instituţii cu atribuţii, pentru a creşte autoritatea Poliţiei în perioada următoare.
Este o prevedere legală, cum spuneaţi, consideraţi totuşi că este o prevedere normală, ca un poliţist cu condamnare, chiar şi pe o faptă din culpă?
Reveniţi la întrebarea cealaltă, să înţeleg.
Da, revin la întrebarea cealaltă, vă întreb dacă consideraţi că s-ar impune sau nu o modificare şi în sensul ăsta.
Analizăm, haideţi s-o analizăm, cu specialiştii din structura de Resurse Umane, cu Strctura Juridică.
I-a citit cartea lui Marian Godină ”Într-o anumită măsură”
Cum vedeţi cazurile de corupţie din ultima perioadă din sistem? Vorbesc de Bistriţa, unde avem 3 şefi, vorbesc de Vaslui, de Oradea, unde vorbim totuşi de un fost şef al Poliţiei Române. Sunt, tot aşa, cazuri izolate?
Vă spuneam că din punctul meu de vedere nu reprezintă imaginea Poliţiei Române, sunt izolate, sunt atitudini individuale ale unor persoane pe care nu le susţinem, faţă de care dispunem măsuri în conformitate cu prevederile legale şi, mai mult decât atât, încă o dată, acordăm tot sprijinul autorităţilor competente pentru a lua măsuri în consecinţă.
Au fost poliţişti care fie au sancţionat şefi sau persoane sus-puse, fie au vorbit despre probleme din sistem şi care s-au trezit cu lungi şiruri de cercetări disciplinare. De ce această practică?
Nu am cunoştinţă, dacă dumneavoastră puteţi să-mi spuneţi…
De exemplu cazu Todea de la Cluj, cazul Godină.
Cu ce a fost cercetat Godină?
Vorbim despre celebra discuţie cu închiderea paginii de Facebook şi cu tot ce s-a întâmplat.
Vizavi de cazul Godină, când a avut acea prezentare în pagina sa de Facebook eu imediat luni am trimis echipa de control să verifice aspectele semnalate de dumnealui pe pagina de Facebook. Constatarea Corpului de Control a constituit actul de sesizare pentru organele de Parchet.
Şi-ar mai permite, după cazul Godină, vreun şef de IPJ să facă ceea ce a făcut şeful IPJ Braşov?
Este dosarul în cercetare, nu mă pronunţ pe acel dosar, eu nu susţin nicio abatere, nicio deviere de la un comportament de integritate deontologică.
I-aţi citit cartea domnului Godină?
Într-o anumită măsură.
Cum vi s-a părut?
Daţi-mi voie să mă abţin.
Domnul Godină a transmis, pe pagina de Facebook, de-a lungul timpului, mai multe mesaje către şefii Poliţiei. Ce i-aţi transmite dumneavoastră poliţistului Marian Godină?
Să-şi continue activităţile profesionale, are susţinerea mea ca orice poliţist, de fiecare data dumnealui sau orice alt poliţist care sesizează o abatere de la norme va avea în mine un sprijin.
Cât câştigă un poliţist debutant
Când aţi fost ultima data într-o secţie de poliţie de la ţară? Unde s-a întâmplat asta?
În modul meu de lucru relaţionarea cu tot ceea ce înseamnă structuri de poliţie este una pe care o apreciez ca deschisă. Modul de comunicare cu poliţiştii este tot unul deschis. Nu mai târziu de săptămâna trecută am fost prezent în toate judeţele din Moldova, cu excepţia Galaţiului, unde m-am întâlnit cu reprezentanţii inspectoratelor până la nivelul de şef de structură teritorială, asta însemnând şefi servicii, şefii inspectoratelor, reprezentanţii organizaţiilor profesionale şi organizaţiilor sindicale pentru a culege cât mai mult din datele pe care dumnealor vroiau să mi le comunice, direct, a lămuri anumite aspect, astfel încât să pot rezolva cât mai mult din problemele lor, să pot semnala din problemele lor, dacă nu sunt de competenţa mea, către cei în drept.
Am înţeles, v-aţi întâlnit cu dânşii, dar efectiv într-o secţie de poliţie rurală?
M-am întâlnit cu dânşii într-o secţie de poliţie.
Rurală?
În urban am fost.
Ultima data într-o secţie de poliţie din rural aţi fost…
Cred că în decembrie anul trecut.
Unde?
La Constanţa.
Şi cum vi s-a părut? Ce secţie aţi văzut în rural?
Eu am fost prezent în aproape toate secţiile de poliţie în judeţele în care am activat şi cred că într-un număr mare de posturi de poliţie. Cunosc foarte bine situaţia din mediul rural.
Cum a fost secţia de la Constanţa pe care aţi văzut-o ultima dată?
Era în regulă, pentru că era o secţie mai nou reabilitată.
Ştiţi cât câştigă un poliţist debutant?
Da, 1.323, dacă nu greşesc, plus celelalte drepturi care ţin de prezenţa la serviciu, dreptul de echipament, dreptul de hrană, dar salariul de bază acesta este.
Dumneavoastră v-aţi descurca cu salariul unui poliţist debutant?
Eu am fost debutant în Poliţia Română când aveam salariul mai mic decât un agent de poliţie şi m-am descurcat.
Despre teza de doctorat: ”Nu am niciun fel de emoţii”
În 2012, când aţi fost schimbat de la conducerea IPJ Prahova, au fost în spaţiul public vehiculate anumite acuzaţii despre un presupus sprijin pe care l-aţi fi acordat unui anumit partid. Vă rog să-mi spuneţi cum comentaţi acuzaţiile respective, dacă aţi contestat sau nu ceea ce s-a întâmplat la momentul respectiv.
Mă bucur că mă întrebaţi, este prima dată când cineva din presă mă întreabă despre acest lucru, după atâţia ani. Aceste acuzaţii au fost la nivel de media, la nivel de spaţiu public prin media. Vreau să vă comunic următorul lucru: am intrat în poliţie din pasiune şi principiul meu de bază în carieră este legalitatea. În niciun moment, de la debut şi până în prezent, nu am încălcat nicio normă de etică şi deontologie profesională. Acele presupuse fapte sunt numai la nivel de spaţiu public aruncate.
Au fost şi nişte declaraţii ale domnului Dragnea la momentul respectiv.
Încă o dată, sunt în media. Eu vreau să vă asigur că nu am încălcat niciodată nicio normă, nu am avut niciun fel de legături cu reprezentanţii vreunui partid politic sau vreunei organizaţii şi întotdeauna, pe lângă principiul legalităţii în referire la aceste organizaţii, am avut un alt principiu, respectiv echidistanţa.
Şi atunci care a fost la momentul respectiv motivul oficial care vi s-a comunicat pentru mutarea de la conducerea IPJ Prahova în funcţia de şef serviciu cabinet la IPJ Buzău?
La momentul respectiv a fost o solicitare chiar personală, pentru a nu se interpreta că sunt în acea funcţie pentru a favoriza sau a susţine pe altcineva, şi solicitarea a fost a mea.
Ca urmare a discuţiilor apărute în spaţiul public?
Ca urmare a discuţiilor în spaţiul public. Eu n-am fost trecut într-o funcţie inferioară, a fost o trecere, cu acceptul meu, pe o perioadă determinată.
Care sunt în acest moment, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai mari probleme cu care se confruntă Poliţia Română şi ce demersuri aţi întreprins dumneavoastră, din postura de inspector general, punctual, pentru rezolvarea fiecăreia dintre ele?
Vorbim de probleme pe termen scurt, de situaţii cu care ne confruntăm la acest moment, vorbeam de deficitul de personal ca o primă problemă, şi măsurile care sunt în derulare pe acest segment pentru diminuarea deficitului, pentru mărirea procentului de încadrare, un al doilea aspect, pentru această perioadă, ca şi prioritate, îl reprezintă a pregăti cât mai bine, a se adapta cât mai bine tot ce înseamnă poliţişti care au venit din sursă externă, pentru că am crescut numărul poliţiştilor noi-veniţi, iar pentru a se adapta, a intra cât mai repede într-un ciclu normal din punct de vedere al activităţilor, este nevoie de multă pregătire.
Asta cu personalul ar fi o problemă. Alte probleme cu care se confruntă Poliţia Română?
Din punct de vedere tot al personalului, că n-aş depăşi momentul cu personalul, cred că avem o problemă vizavi de dinamica de personal, pentru că foarte mulţi poliţişti cu experienţă participă la diferite concursuri pentru alte instituţii, noi suntem cred principala sursă pentru Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public la concursurile din cadrul acestor două ministere, iar plecarea din sistem a unor poliţişti cu experienţă afectează mecanismul nu numai în zona publică, sunt şi foarte mulţi poliţişti care încheie raportul de serviciu cu noi şi se duc în zona private pentru că sunt mult mai bine plătiţi. În afară de problema de care vă spuneam, cred că în zona de asigurare a resurselor materiale, unde sunt multe activităţi în derulare în această perioadă.
Unde lipseşte exact ce?
Vreau să vă precizez că, până la sfârşitul anului, vor fi 500 de autovehicule care vor intra în parcul auto al Poliţiei Române, sunt mai multe proceduri în derulare, avem 15 proiecte cu fonduri europene, peste 100 de milioane de lei, şi în continuare acordăm atenţie acestui domeniu, cred că din punct de vedere al modificărilor legislative pe care le-am iniţiat cu sprijinul ministerului vom continua cu tot ce înseamnă îmbunătăţirea cadrului legal de lucru. Pentru perioada următoare, suntem în plină organizare din punct de vedere al măsurilor pentru tot ce înseamnă alegeri pentru Parlamentul României. De asemenea, suntem în plin proces de organizare în vederea pregătirii activităţilor ce urmează a fi desfăşurate în sezonul rece şi vorbim aici de asigurarea tuturor condiţiilor de lucru, dar şi din punct de vedere al autovehiculelor care trebuiesc folosite în această perioadă, sunt activităţi şi din punct de vedere al echipării unor poliţişti.
Eu vă întrebam de probleme, spuneaţi de personal, de dotări - că urmează 500 de autovehicule, dar la nivel de dotări unde mai sunt probleme, unde mai sunt lipsuri, la nivel de sedii ce probleme sunt?
Eu v-am dat câteva exemple, dacă vreţi să intrăm în planul activităţilor de reabilitare a clădirilor sunt peste 3.000 de clădiri pe care le avem în administrare, în zona rurală undeva la 2.200, anul acesta sunt 25 la sută dintre ele în care s-a investit o sumă importantă prin activităţi de reabilitare, curăţenie şi aşa mai departe. Şi acum, în acest moment, sunt foarte mulţi colegi din zona de suport care desfăşoară activităţi pe această linie, sunt proceduri în derulare şi din punct de vedere al spaţiilor, dar şi din punct de vedere al asigurării tuturor necesităţilor ca şi nevoi, ca şi dotare, pentru ca poliţistul să poată acţiona într-un mod corespunzător.
Alte probleme?
Putem să discutăm şi cred că momentul este foarte important din punct de vedere al complexului de activităţi, din punct de vedere la menţinerii nivelului de siguranţă pentru cetăţean. Dacă la 9 luni am închis situaţia statistică pe un trend descendent, avem o perioadă aglomerată, o perioadă grea de sfârşit de an şi pe acest domeniu sunt foarte multe măsuri dispuse şi se urmăresc pentru a încheia anul, pentru a finaliza 2016 cu rezultate pozitive. În acelaşi timp, cred că sunt foarte multe activităţi în domeniul cooperării poliţieneşti, sunt peste 120 de poliţişti prezenţi în peste 20 de state, unde ne reprezintă cu succes, unde ne fac cinste cu activităţile pe care le desfăşoară, primim foarte multe aprecieri vizavi de activităţile pe care ei le desfăşoară în aceste zone. Pe lângă activităţile operative, sunt foarte multe activităţi de pregătire, pregătire care este reciprocă între noi şi partenerii nostri din autorităţi similare.
Din perspectiva unui om al legii, cum comentaţi faptul că un Parlament poate să scape un ales de răspundere penală şi dacă dumneavoastră personal, din perspectiva unui om al legii, repet, consideraţi că ar trebui schimbată această lege privind imunitatea parlamentară.
Daţi-mi voie să nu comentez, vreau să mă pronunţ pe domeniul din competenţă, atâta doar.
La Constanţa, judeţ din care aţi venit la conducerea Poliţiei Române, sunt peste 40.000 de dosare penale cu autor necunoscut. Ce consideraţi dumneavoastră personal că v-a recomandat pentru această funcţie de inspector general al Poliţiei Române?
Cred că pregătirea profesională, seriozitatea, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute.
Tot e la modă subiectul cu plagiatele, aveţi emoţii vizavi de teza de doctorat? Aţi plagiat, n-aţi plagiat?
Nu am niciun fel de emoţii, este o teză pe care am realizat-o personal, o temă pe care am cerceta-o cu mare plăcere, pentru că face parte din domeniul în care am activat mult timp, respectiv combaterea criminalităţii economice, zonă în care am activat, iar tema se numeşte ”Combaterea criminalităţii în domeniul achiziţiilor publice”, singura teză de altfel la acel moment cercetată la nivel de doctorat. Este activitatea de cercetare proprie, am respectat întocmai normele privind redactarea aceste teze şi nu am nicio emoţie din acest punct de vedere.
CV - Cine este inspectorul general al Poliţiei Române
Chestorul Bogdan Despescu conduce Inspectoratul General al Poliţiei Române din decembrie 2015 şi a mai condus de-a lungul timpului inspectoratele judeţene de poliţie din Constanţa şi Prahova. Este absolvent al Academiei de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti şi are un doctorat în ordine publică şi siguranţă naţională obţinut la aceeaşi instituţie. CV-ul integral poate fi vizualizat AICI.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
