Cum era să-şi găsească sfârşitul la Satu Mare Smaranda Brăescu, legenda paraşutismului românesc, în 1930: „Mă tem că astăzi o să mă culegeţi cu făraşul“
0
Smaranda Brăescu, prima femeie pilot şi paraşutist din România, respectiv campioană europeană (1931) şi mondială (1932) la paraşutism era să-şi găsească sfârşitul într-o demonstraţie la Satu Mare.
Smaranda Brăescu a fost prima femeie pilot de avioane şi prima femeie cu brevet de paraşutist din România. Mai mult, în anul 1932 ea a reuşit să cucerească titlul feminin de campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt făcut de la uluitoarea înălţime pentru acea vreme de 6000 de metri.
În 1930, la Satu Mare, aceasta suferă o acidentare destul de gravă motiv pentru care rămâne mai multe luni ţintuită la pat. Potrivit ziarelor vremii, înaintea saltului de la Satu Mare a avut o premoniţie: „Nu ştiu ce am, dar tare mă tem că astăzi o să mă culegeţi cu făraşul”, spunea Smaranda Brăescu.
În relatările lor, ziariştii scriau că un vânt dispre răsărit nu a iertat-o pe temerară şi a târât-o în aer ca pe o jucărie. Semnatarul unui articol din „Universul” scria că „Smaranda Brăescu este izbită de un copac, apoi zvârlită într-o margine de drum, cu oasele sfărâmate. Văzduhul, zeu capricios, îşi ucisese mireasa”. Din fericire, temerara a scăpat cu viaţă, însă a stat o vreme în ghips, deoarece a suferit o dublă fractură la femur, fracturi la coaste şi la bazin.
Cu toate acestea, după şase luni de la accidentul de la Satu Mare, se hotărăşte să meargă la Berlin, pentru a face performanţă în paraşutism şi unde şi reuşeşte să devină campioană europeană.
Cine a fost Smaranda Brăescu?
Smaranda Brăescu, (21 mai 1897 sat Hănţeşti comuna Buciumeni din judeţul Covurlui , ulterior judeţul Tutova (interbelic), actual în judeţul Galaţi – 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).
Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta de la înălţimea de 600 de metri.
La 2 octombrie 1931 câştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur.
Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli În acealaşi an 1932, la 19 mai devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depăşit cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7233 de metri.
A fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa.
În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatară, alături de alte 11 personalităţi (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic.
A fost condamnată de comunişti la închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul Sumanele Negre ca făcând parte din Mişcarea Naţională de Rezistentă [MNR] organizaţia „HAI” împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Paraşutişti căpitanul Mihai Ţanţu şi Victor-Ionel Sassu (ofiţer paraşutist). Ascunsă de oameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iaşi şi preotul Matei Dumitru - nu a mai fost găsită niciodată. A fost căutată şi de oficialităţile sovietice pentru a face instrucţia soldaţilor sovietici.
O versiune acceptată în general este că a decedat pe data de 2 februarie 1948. Potrivit cercetărilor întreprinse de prof. Neculai Staicu - dar încă neconfirmate - mormântul ei s-ar afla în Cimitirul central din Cluj, unde ar fi fost îngropată sub numele de Maria Popescu la o poziţie concesionată în anul 1970 unei alte persoane.
În prezent, o stradă din Bucureşti a fost denumită în memoria sa.
Alintată „Regina Înălţimilor”, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic: recordul mondial absolut de altitudine, la saltul cu paraşuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, o serie de raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne şi internaţionale şi nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-al doilea razboi mondial, atât pe frontul de est, cât şi pe frontul de vest.(sursa wikipedia).
Vă mai recomandăm
Curioşii au ocazia să vadă la ERA Park un planor al Aeroclubului din Oradea
Se încarcă comentariile...
