FOTO Cum a cucerit Suleyman Magnificul un sat din Banat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Locuitorii din Bănia, judeţul Caraş-Severin, s-au îmbrăcat în personaje de telenovelă, săptămâna trecută, la începutul Postului Paştelui.

De sute de ani, Fărşangul este o manifestare tradiţională în comuna Bănia, împrumutată de la etnicii germani. Anul acesta, evenimentul asemănător unui bal mascat a fost dominat de personajele din filmul serial „Suleyman Magnificul - sub domnia iubirii“.

Manifestarea preluată la finele Evului Mediu de la etnicii germani colonizaţi aici de către Imperiul Austro-Ungar presupune mascarea participanţilor şi parodierea unor probleme morale şi sociale. Singurii care se maschează sunt bărbaţii, chiar dacă este vorba de personaje feminine.

Anul acesta, tema de bal mascat au fost personajele TV, iar majoritatea participanţilor din comuna Bănia au încercat să reconstruiască atmosfera serialului „Suleyman Magnificul“. Aşa a ajuns să descalece în localitate renumitul sultan, alături de tot alaiul său de la palat: de la Hurrem şi celelalte cadâne, până la Ibrahim, Bali Bey, Mustafa, boierii Sumbul, Gul şi chiar bucătarul Seker.

Cei din Bănia au avut grijă să-şi confecţioneze din timp caftane şi turbane aidoma celor îmbrăcate de personajele din film şi au încercat să realizeze şi o parte a decorurilor, instalând în centrul comunei chiar şi un cort străjuit de eunuci. Desigur, au fost prezente şi alte personaje. Ilie Florin Căpăţână, un localnic, spune că a ales să se

costumeze în Adriana Bahmuţeanu, iar primarul localităţii, deşi absent, a fost totuşi prezent la manifestare, unul dintre săteni costumându-se chiar în primar.

„Ideile cu personaje din filme se reiau în fiecare an. Anul acesta, totul a plecat de la o doamnă, Florica Ciuta, ea a venit cu această idee şi toţi au fost de acord. Au fost în jur de 40 de persoane mascate, toţi bărbaţi“, a explicat Bălan Silvestru, primarul comunei Bănia.

SE FACE HAZ DE NECAZ

Obiceiul, aşa cum a apărut iniţial, se bazează pe umor şi constă în parodierea unei nunţi. „În trecut, alaiul mergea la râu, fiind un ritual purificator. Este o satiră a faptelor reprobabile şi antisociale, fiind satirizate stări morale sau sociale, chiar politicieni. Au fost situaţii când s-au mascat în criza economică! Sunt urmărite aspectele sociale, care devin obiectul satirei“, a explicat doctorul Mircea Taban, specialist în etnografie al Muzeului Banatului Montan.

Apetenţa pentru acest serial de televiziune i-a determinat pe locuitorii din sat să satirizeze situaţia grea trăită de români tocmai prin intermediul luxului sultanului Suleyman. „Acest obicei, moştenit de la coloniştii germani aduşi de Curtea Imperială de la Viena în Banat, se mai păstrează în zilele noastre pe Valea Almăjului, deci şi la Bănia, dar şi pe Valea Dunării, în zona Moldova Nouă“, a mai spus profesorul Taban.

Comuna Bănia este una dintre cele mai importante aşezări din Valea Almăjului, puternic ancorată în tradiţiile Banatului. Localitatea are chiar şi un muzeu al portului şi obiceiului popular din zonă. Obiceiul Nunţii Cornilor este integrat etnografic în manifestările denumite generic Fărşang, Balul Mascat de Fărşang sau, mai popular în restul ţării, Lăsata Secului.
 

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite