FOTO Siderurgia, metalurgia dar şi Cristian Chivu sunt simbolurile Reşiţei, numită pe vremuri „Cetatea de foc“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Localitate atestată documentar încă din secolul XV, Reşiţa îşi datorează istoria şi prestigiul industriei sale, perioada de glorie fiind chiar „Epoca de Aur“ când Reşiţa a fost supranumită „Cetatea de foc“

Începutul industriei la Reşiţa este riguros exact: 3 iulie 1771. De atunci Reşiţa este cel mai puternic brand în industria siderurgică dar şi al construcţiilor de maşini, prin calitatea meseriaşilor dar şi a produselor finite: oţel şi laminate, locomotive şi poduri, şine de cale ferată, motoare navale şi turbine hidrotehnice. „Cetatea de foc“ nu s-a impus doar ca tradiţie, ci a fost şi la baza constituirii altor centre siderurgice de renume din ţară: Galaţi, Hunedoara, Călan, Oţelu Roşu sau Slatina.

„Cetatea de foc“

Reşiţa a primit în timp şi supranumele de „Cetatea de foc“ datorită tradiţiei seculare a siderurgiei, fiind printre cele mai vechi şi renumite centre siderurgice ale Europei. Întemeiate în 1771 frunalele Reşiţei au adus oraşului brandul de „foc nestins“ modificat anual, în funcţie de numărul de ani de „foc nestins“ la furnalele din Reşiţa. Formula a început să fie folosită în 1971, când Reşiţa aniversa „200 de ani de foc nestins“, apoi s-a perpetuat an de an, amintind de tradiţia siderurgică de peste 2 secole a oraşului, Din păcate anul 1992 a adus prima perforare a acestui brand, apoi 1996 şi 2000, ani în care, datorită tranziţiei economice şi a crizelor prin care Statul Român a trecut, luni bune „focul nestins“ a rămas doar parte a trecutului siderurgiei reşiţene, pentru că activitatea Combinatului Siderurgic din Reşiţa a fost întreruptă, chiar de mai multe ori, stingându-se astfel tradiţia „focului nestins“.

Dar stingerea primului brand a adus Reşiţei un alt brand, acela al grevelor, al mişcărilor sindicale ample, grevele angajaţilor CSR din 1992 şi 1996 impunând mişcarea sindicală din Reşiţa, dar şi pe liderul de sindicat Iancu Muhu, ca un reper de solidaritate şi amploare a mişcării sindicale!

Resicza, prima locomotivă cu abur construită în România

Reşiţa este al doilea, dar şi cel mai puternic brand al oraşului cu acelaşi nume. De altfel, pe atunci doar un sat, localitatea a dat numele său primei locomotive cu abur construite în România, transformându-şi astfel, peste ani, numele în cel mai puternic şi longeviv brand al oraşului. În toamna anului 1871 a fost adusă la Reşiţa prima locomotivă cu abur, aparţinând seriei St.E.G. 52. Locomotiva purta numele „Szekul“ şi fusese construită la Viena după proiectul renumitului inginer englez John Haswell. Această locomotivă cu abur a constituit modelul după care meseriaşii şi inginerii din Reşiţa au construit prima locomotivă cu abur din România. De altfel, este vorba de o producţie simultană a trei locomotive cu abur, „Resicza“ (Reşiţa), „Bogsan“ (Bocşa) şi „Hungaria“. Numele celor trei premiere este în limba germană dat fiind faptul că, la acea vreme, Banatul era teritoriu ce făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, abia în anul 1918 această regiune revenind în graniţele României Mari. Din păcate doar una dintre cele trei locomotive se mai păstrează şi, graţie grijii şi dăruirii fostului primar Mircea Popa şi altor mulţi oameni de bine, ea poate fi văzută şi astăzi în „Muzeul Locomotivelor cu Abur“ din Reşiţa, acolo unde este chiar „vedeta“ expoziţiei în aer liber din zona Triaj.

Familia Chivu, un alt brand al oraşului

image

Cristian Chivu, renumitul şi talentatul jucător de fotbal plecat de la CSM Reşiţa, pe vremea când echipa evolua în prima ligă, s-a transformat rapid într-un brand al oraşului, după ce acesta a devenit căpitanul Naţionalei de Fotbal dar şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni. Pentru că tatăl său, Mircea Chivu, a fost antrenor al echipei de fotbal CSM Reşiţa, echipă la care a debutat şi Cristian Chivu, Municipalitatea a decis să dea numele lui Mircea Chivu chiar stadionului din Valea Domanului, mai apoi acolo ridicându-se şi o statuie a lui Mircea Chivu.

„Fotbalistul Cristian Chivu şi-a început cariera profesionistă de fotbalist la echipa CSM Reşiţa şi a fost antrenat pentru o perioadă chiar de tatăl său, Mircea Chivu. El evoluează la echipa Internazionale Milano în prezent pe postul de fundaş. A fost şi component al echipei naţionale de fotbal a României între anii 1999 şi 2011, fiind şi căpitanul acesteia în 50 de meciuri“ scrie chiar pe frontispiciul paginii oficiale de web a Municipiului Reşiţa.

Citeşte şi:

Germanii din România fac lobby pentru acceptarea ţării în spaţiul Schengen

Deputatul FDGR Ovidiu Ganţ salută declaraţiile liderului deputaţilor CSU din Bundestag Gerda Hasselfeldt, conform căreia Uniunea Creştin Socială din Bavaria susţine aderarea României la spaţiul Schengen în ceea ce priveşte aeroporturile şi porturile

FOTO VIDEO Dorinel Munteanu coordonează fotbalul reşiţean

Internaţionalul a fost numit de către primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, consilier personal pe probleme de fotbal

FOTO VIDEO „Resicza“ a pierdut „trenul“ promovării Banatului

Resicza, prima locomotivă cu abur fabricată în România, a fost propusă să devină simbolul Regiunii de Dezvoltare V Vest dar a pierdut în favoarea cazanelor Dunării

Reşiţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite