VIDEO Trovanţii din Costeşti-Vâlcea, în atenţia presei internaţionale: „Pietrele capabile să crească şi să se reproducă“

VIDEO Trovanţii din Costeşti-Vâlcea, în atenţia presei internaţionale: „Pietrele capabile să crească şi să se reproducă“

„Rocile vii” de la Muzeul Trovanţilor din Costeşti - Vâlcea, ilustrate în presa italiană, Foto: La stampa.it

Un cotidian tipărit în Torino şi distribuit atât în Peninsulă cât şi în alte ţări europene dedică o pagină un articol consistent trovanţilor de la Costeşti, din judeţul Vâlcea. Nu este pentru prima dată când jurnaliştii italieni îşi îndreaptă atenţia spre frumuseţile României.

„Te-ai gândit vreodată la o piatră ca la o fiinţă vie?”, îşi încep articolul jurnaliştii de la „La stampa”, unul din cele mai vechi ziare din Italia. 
 
În articolul publicat luna trecută, tot ei răspund întrebării din preambul: „Greu de crezut, dar în România, la 35 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, s-au descoperit roci excepţionale, capabile să crească şi să se reproducă, ca şi cum ar fi plante, reacţionând în contact cu apa.
 
Captură din materialul celor de la „La stampa”, Foto: Adevărul
 
Trovanţii, aşa sunt numiţi, au caracteristici atât de unice încât sunt consideraţi "roci vii"”, amintesc jurnaliştii italieni explicând cum formaţiuni de gresie, create în straturi de nisipuri de 6 - 8 mm, pot forma roci de la 6 la 10 metri în diametru. 
 
„O creştere uluitoare, chiar dacă într-o perioadă foarte lungă: în medie, pentru o creştere de 5 centimetri durează 1200 de ani.” 
 
„Pietrele vii” de la Muzeul Trovanţilor din Costeşti - Vâlcea, ilustrate în presa italiană, Foto: La stampa.it
 
Ceea ce nu ştiu italienii este că trovanţii, ca şi proces de formare, seamănă cu stalactitele şi stalagmitele din peşteri.
 
„Trovant, în română, înseamnă "nisip cimentat". Geologii cred că aceste pietre primordiale extraordinare s-au format acum 6 milioane de ani, iar creşterea lor în volum se datorează concentraţiei mari de săruri minerale găsite în gama "amestecului" de gresie: o stratificare complexă a nisipului cimentat cu carbonat şi ape calcaroase. Şi când apa de ploaie vine în contact cu substanţele chimice, care o formează, se generează o creştere bruscă a presiunii interne, declanşând "creşterea" caracteristică. 
    
 
Analizând o secţiune a unui trovant, este posibil să vedeţi în interior o serie de cercuri concentrice care amintesc de cele ale trunchiurilor copacilor.”, se mai prezintă în articolul celor de „La Stampa”.
 
Jurnaliştii italieni amintesc şi faptul că: „Stâncile vii pot fi admirate acum în Rezervaţia Naturală a Muzeului Trovanţilor, administrată de Asociaţia Kogayon (înfiinţată în urmă cu 15 ani - n.r.) sub patronajul UNESCO” şi că la Costeşti „se găseşte cea mai mare concentrare”, fiindcă în România mai există şi alte locuri unde pot fi întâniţi.
 
„Există mai mult de o duzină de situri româneşti unde alte pietre au fost identificate cu aceleaşi caracteristici, diferite de restul.”, mai spun în încheiere jurnaliştii italieni, în articolul de promovare a României şi a lucrurilor deosebite care pot fi văzute în ţara noastră.
 
Interesant de adăugat ar mai fi faptul că unii dintre trovanţii de la Costeşti - Vâlcea cântăresc şi câteva tone. 
   
Pietrele pot cântări şi câteva tone şi ajung la 10 metri în diametru, crescând 5 cm în 1200 de ani, Foto: La stampa.it
 
Formaţiuni mai mici pot fi admirate şi în gospodăriile localnicilor, deşi ele sunt protejate de lege şi prin urmare scoaterea lor din arealul protejat este interzisă. 
 
Muzeul se află pe DN 67, pe drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, la aproximativ 15 km depărtare de Horezu.
 
Zona a fost martora multor clipe de istorie, printre care, cea mai recentă este bătălia din 1999, dintre minerii conduşi de Miron Cozma şi forţele de ordine, în marşul spre Capitală. 
citeste totul despre: