Cum s-a transformat Oltchim din „nava amiral“ a industriei româneşti într-o epavă a economiei naţionale

La începutul acestui an, pierderile Oltchim se ridicau la aproape 800 milioane de euro. Foto Adevărul.

Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea, denumit în timpul regimului comunist „nava amiral“ a industriei româneşti, a ajuns, în doar şase ani, o epavă. Dacă în urmă cu 30 de ani societatea exporta produse chimice în peste 50 de ţări, astăzi Oltchim funcţionează la capacitate redusă, cu 2.300 de angajaţi care-şi primesc salariile numai când ameninţă cu greva foamei sau cu blocarea activităţii.

Sindicaliştii din Oltchim consideră că declinul combinatului a început în 2004, în momentul privatizării Petrom, când grupul OMW a devenit proprietarul rafinăriei Arpechim Piteşti, principala sursă de materie primă pentru combinat. 

   “Declinul Oltchim a început odată cu preluarea instalaţiilor Arpechim de către austriecii de la OMW, în timpul lui Adrian Năstase. Dintr-o dată, am rămas fără materii prime. Combinatul a fost nevoit să cumpere propilenă şi etilenă la preţ dublu. Apoi, rafinăria s-a oprit definitiv, iar lucrurile au mers din rău în mai rău

   Corneliu Cernev, Lider Sindicatul Victoria Oltchim

“Declinul a început în momentul când s-au vândut rafinăria şi piroliza. Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat. Privatizare Petrom nu a fost bună, mai ales că s-au vândut resursele statului român. Dacă Guvernul nu vine cu un investitor serios, care să cumpere rafinăria Arpechim, piroliza şi combinatul  Oltchim, şi rafinăria va ajunge la fier vechi

Ionel Vîncea, vicepreşedinte Cartel Alfa, filiala Vâlcea

 Dacă în 2006 Oltchim a raportat un profit de aproape 10 milioane lei, din 2007, combinatul  a început să meargă din pierdere în pierdere. Conducerea societăţii a încercat să majoreze capitalul social, dar acţionarii minoritari s-au opus.

Urmare a privatizării din 2004, Oltchim a rămas şi fără etilenă şi propilenă din cauză că Petrom a sistat, în 2008, furnizarea de materii prime. La toate acestea se adaugă criza financiară, care a afectat combinatele chimice din toată Europa.

 “ Declinul combinatului a început în 2007, când acţionarul minoritar a blocat majorarea de capital, iar societatea n-a mai avut acces la finanţări. A contribuit foarte mult şi oprirea petrochimiei de la Piteşti. După noiembrie 2008 s-a renunţat la fabricarea de PVC pentru că nu mai aveam de unde să luăm etilenă. Propilena o aduceam din Ucraina, Serbia, Bulgaria sau Rusia pentru că de pe piaţa românească nu puteam cumpăra mai mult de 3000 de tone

Constantin Roibu, fost manager S.C. Oltchim S.A

 Astfel, s-a ajuns în situaţia ca Guvernul să ceară acordul Uniunii Europene pentru majorarea capitalului social prin conversia datoriilor către AVAS în acţiuni. În perioada 2009-2012, Comisia Europeană a făcut mai multe anchete, unele la cererea acţionarului minoritar, PCC-SE,  pentru a vedea dacă Oltchim a mai beneficiat de vreun ajutor de stat pentru retehnologizarea instalaţiilor. În 2008, Oltchim avea o datorie de peste 130 milioane euro către AVAS.

Conversia datoriilor în acţiuni nu a avut loc deşi, conducerea combinatului vâlcean a anunţat pe bursă, în martie 2012, că s-a primit aviz favorabil de la  Comisia Europeană.  

 Câteva luni mai târziu, când societatea se afla deja într-o situaţie critică, reprezentanţii Ministerului Economiei în AGA au votat împotriva majorării de capital.

“Eu mi-am pus semne mari de întrebare vizavi de modul cum a procedat acţionarul majoritar de la Oltchim (n.r- Ministerul Economiei), în special despre modul cum s-a procedat când s-a obţinut aprobarea de la Bruxelles pentru majorarea capitalului social. În vara anului 2012, a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar acţionarul majoritar a votat împotrivă. S-a greşit enorm de mult, nu înţeleg care a fost motivul pentru care Ministerul Economiei a blocat majorarea de capital. Nu-mi dau seama dacă s-a făcut în mod intenţionat sau din lipsă de competenţă, sau în interesul unui investitor anume”, declară Constantin Roibu.

Oltchim, obiectiv important pentru economie în perioada campaniilor electorale

În perioada 2008-2012, combinatul s-a numărat printre obiectivele economice din România care s-a bucurat de cele mai multe vizite electorale. Atât şeful guvernului, cât şi preşedintele ţării au vizitat platforma chimică şi au făcut numeroase promisiuni de mai bine. Angajaţii combinatului nu au uitat încă baia de mulţime pe care a făcut-o premierul Emil Boc în aprilie 2010, înainte de alegerile parţiale pentru primăria Râmnicu Vâlcea, când PDL l-a avut candidat pe Romeo Rădulescu. Premierul Emil Boc a fost primit cu aplauze de salariaţi şi cu flori de handbalistele fostei echipe Oltchim.

La rândul său, Traian Băsescu, preşedintele României a vizitat platforma chimică de două ori: în 2008, înainte de alegerile parlamentare, şi în 2009, înainte de prezidenţiale. 

Printre cei care au vizitat Oltchimul înaintea unor alegeri s-au numărat miniştrii cabinetului Boc,  Adriean Videanu şi Radu Berceanu. 

Reduceri de cheltuieli după disponibilizări masive

Primele disponibilizări la Oltchim s-au făcut la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009. Peste 550 de angajaţi au fost afectaţi de măsură.

Din 2011, salariaţii au fost trimişi pe rând în şomaj tehnic iar, în 2012, Oltchim s-a transformat într-o adevărată “bombă” socială. În lipsa materiilor prime şi a surselor de finanţare, societatea funcţiona la o capacitate de 7 % şi a fost chiar la un pas să se închidă după ce  unul din creditorii Oltchim a redus  furnizarea de energie electrică.

 Colosul industrial nu mai avea drept de proprietate nici măcar asupra florilor plantate în faţa pavilionului administrativ. Pentru a face rost de bani, conducerea societăţii a pus gaj toate activele combinatului.

La începutul lunii septembrie 2012, salariaţii neplătiţi de câteva luni au început protestele, iar mai mulţi muncitori au intrat  în greva foamei. După o privatizare eşuată şi intrarea în insolvenţă, situaţia oamenilor nu s-a îmbunătăţit cu nimic. În ultimul an, salariaţii au ajuns la concluzia că singura modalitate pentru a-şi primi drepturile salariale este să forţeze intrarea în pavilionul administrativ sau să ameninţe cu greva foamei. În urma ultimului protest de la Oltchim, cel din această săptămână, salariaţii  au reuşit să-şi obţină lichidarea pe luna iunie.

În urmă cu două luni, peste 930 de angajaţi din Vâlcea şi Argeş au fost trimişi în şomaj pentru a se realiza o economie de un milion de euro. La scurt timp, ministrul Varujan Vosganian a anunţat că pierderile combinatului se vor reduce la 730 000 euro şi că societatea va intra pe profit din septembrie.

Potrivit adevărul.ro, datoriile firmei au crescut însă în primele şase luni ale acestui an la 3,62 miliarde lei.

Combinatul chimic Oltchim a avut în primul semestru pierderi de 147,4 milioane de lei, mai mici cu peste 20% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2012, în condiţiile în care gradul de utilizare a capacităţilor de producţie a fost de doar 18%, la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza lipsei capitalului de lucru.

Societatea din Râmnicu Vâlcea va fi scoasă la vânzare, pentru a doua oară în decursul unui an. Guvernul a scos la privatizare combinatul vâlcean şi în  2012, dar procedura a eşuat întrucât Dan Diaconescu, declarat câştigător al licitaţiei, nu a avut suma de bani necesară (45 milioane euro) pentru achiziţionarea Oltchim. 

 La începutul acestui an, colosul industrial înregistra datorii de aproape 800 milioane de euro.

- 2007: acţionarul minoritar se opune majorării de capital la Oltchim

- 2008: societatea înregistra pierderi de 63 milioane euro

- 2008: OMW Petrom sistează alimentarea cu materii prime la Oltchim

-2008: preşedintele Traian Băsescu vizitează Oltchim, înainte de alegerile parlamentare

-2008: Oltchim înregistra o datorie de 130 milioane euro către AVAS

- 2009: cifra de afaceri a combinatului s-a înjumătăţit la 250 milioane euro, în timp ce pierderile au crescut la 65 milioane euro. 

- 2009: se fac primele diponibilizări, 550 de salariaţi au fost concediaţi

- 2009: combinatul funcţionează la 50 % din capacitate

-2009: Premierul Emil Boc şi miniştrii Adriean Videanu şi Radu Berceanu vizitează combinatul din Râmnicu Vâlcea; aceştia promit sprijin prin acordarea unei garanţii de stat care să permită societăţii să facă investiţii de 400 milioane euro la Oltchim

-2009-iulie:  preşedintele Traian Băsescu vizitează combinatul chimic din Râmnicu Vâlcea, înainte de alegerile prezidenţiale

- 2010: statul român a răscumpărat, pentru 13 milioane de euro, instalaţia de piroliză de la Arpechim

- 2010: datoriile Oltchim cresc de la 1,8 miliarde lei la 2,2 miliarde lei

-2010: premierul Emil Boc vizitează combinatul chimic Oltchim, în plină campanie electorală pentru alegerea unui primar în Râmnicu Vâlcea

- 2011: datoriile Oltchim cresc la 2,5 miliarde lei

- 2012: angajaţii Oltchim sunt trimişi în şomaj tehnic 

- 2012: din cauza problemelor financiare, combinatul ajunge să funcţioneze la mai puţin de 7  % din capacitate

- 2012-septembrie: încep protestele la Oltchim, mai mulţi salariaţi intră în greva foamei

- 2012-septembrie: Constantin Roibu demisionează din funcţia de manager după 21 de ani în fruntea societăţii

- 2012-octombrie: Dan Diaconescu, declarat câştigător al licitaţiei pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni de la Ministerul Economiei; privatizarea eşuează întrucât Diaconescu nu a avut bani pentru cumpărarea combinatului

- 2013-ianuarie: Oltchim intră în insolvenţă

- 2013-iunie : peste 930 de angajaţi sunt concediaţi

- 2013-iulie:715 salariaţi sunt trimişi în şomaj tehnic

- 2013-august: ministrul Varujan Vosganian anunţă că Oltchim şi-a redus pierderile şi că va avea profit din septembrie.