Detalii din culisele ultimei vizite a lui Nicolae Ceauşescu în Râmnicu Vâlcea. Cum i-au selectat securiştii pe vâlcenii care l-au ovaţionat pe dictator

Nicolae Ceausescu. Sursa Fototeca online a comunismului romanesc

În 1988, Nicolae şi Elena Ceauşescu efectuau ultima vizită oficială în Vâlcea, moment consemnat şi în presa vremii. Autorităţile locale s-au străduit să le facă o primire deosebită celor doi tovarăşi, zeci de mii de oameni fiind chemaţi din toate colţurile judeţului în Râmnicu Vâlcea pentru a-i ovaţiona pe Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Primiţi cu onoruri militare, pâine şi sare, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost prezenţi  în luna mai a anului 1988, pentru ultima dată, într-o vizită oficială în judeţul Vâlcea. Ca la orice vizită a Dictatorului, zeci de mii de oameni au fost aduşi din toate colţurile judeţului în Râmnicu Vâlcea, mulţimea ocupând tot centrul oraşului, de la Podul Vinerii Mari până în dreptul Colegiului Alexandru Lahovari.

Cu toate acestea, nu oricine era invitat la o astfel de manifestare, căci securiştii îşi luau măsuri de protecţia pentru a evita ca printre participanţi să se strecoare vreun recalcitrant, care să arunce cu ouă în Dictator ori care să-I aducă injurii. Cu câteva zile înainte de marea adunare, securiştii mergeau din localitate în localitate pentru a se interesa despre cei care urmau să-i ovaţioneze pe Nicolae şi Elena Ceauşescu.

“Eram obligaţi să ieşim la astfel de manifestări, nu avem de ales. Eu eram directorul Casei de Cultură din Băile Olăneşti şi am mers la adunare împreună cu un grup de localnici, toţi îmbrăcaţi frumos, în costume populare. Înainte de vizita lui Ceauşescu, şeful Securităţii din Vâlcea m-a întrebat dacă garantez pentru oamenii mei, dar i-am răspuns că nu pot să ofer garanţii decât în ceea ce mă privea. Mulţimea era supravegheată atent de Securitate şi în timpul vizitei, în mijlocul oamenilor erau foarte mulţi securişti. Fiecare securist răspundea de oamenii aflaţi într-un perimetru de aproximativ 100 de metri. Regula era că, atunci când oamenii ieşeau din rand, securiştii care îi supravegheau erau pedepsiţi”, spune profesorul Ion Alexandru Popescu, doctor în istorie. 

Incidente în timpul vizitei lui Ceauşescu

În ciuda vigilenţei Securităţii, o femeie a reuşit să se strecoare şi să stea de vorbă cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. 

„Ştiu că Ceauşescu vorbea de la o tribună din faţa Consiliului Judeţean şi, în timpul vizitei, o femeie i-a înmânat un plic. Am înţeles că ar fi fost un cadru didactic din zona Voineasa, care omorâse pe cineva şi cerea clemenţă, pentru că avea şi un copil de crescut. Nu ştiu însă dacă Nicolae Ceauşescu a iertat-o”, povesteşte profesorul Ion Alexandru Popescu. 

De asemenea, vizita a fost marcată şi de un eveniment mai puţin plăcut, mai mulţi copii fiind transportaţi la spital după ce o tribună improvizată a cedat sub greutatea lor. Potrivit istoricului vâlcean, Elena Ceauşescu şi-a trimis aghiotantul pentru a vedea cât de gravă este situaţia şi pentru a-I transporta pe elevii răniţi la spital. 

Varianta oficială relatată în presa vremii

Varianta oficială a vizitei lui Nicolae Ceauşescu a fost relatată într-un număr întreg al ziarului Orizont, din mai 1988. Conform jurnaliştilor vremii, dictatorii au făcut o baie de mulţime, iar apoi s-au deplasat pe platforma chimică din Râmnicu Vâlcea, dar şi în zona de sud a judeţului. Printre obiectivele vizitate de Nicolae Ceauşescu s-au numărat combinatul Oltchim, considerat în acel moment “perla industriei româneşti”, Uzina Mecanică din Drăgăşani, unde se producea muniţie de război şi fabrica de tenişi Finca. 

Mesajul lui Ceauşescu catre vâlceni

De la balconul adunării din centrul Râmnicului, Nicolae Ceauşescu le-a vorbit vâlcenilor minute bune despre necesitatea adoptării unor măsuri de dezarmare în Europa şi reducerea cu 50 % a armelor convenţionale. Discursul a fost auzit însă doar de persoanele aflate în imediata apropiere a balconului, ceilalţi vâlceni citindu-l ulterior în  Ziarul Orizont. 

“România consideră că este necesar să treacă, în cel mai scurt timp, la tratative pentru realizarea unui acord privind reducerea armelor convenţionale, în prima etapă cu 20 %, pentru trecerea, ulterior, până în anul 2000, la o reducere cu 50 % a acestor armamente. 

În acelaşi timp, trebuie să trecem la reducerea cheltuielilor militare –care au ajuns la cifra astronomică de peste 1000 de miliarde de dolari- şi folosirea acestor mijloace rezultate din reducere pentru dezvoltarea socio-economică a fiecărei ţări (…) Considerăm că este necesar să facem totul ca, în Europa, să se înfăptuiască noi măsuri de dezarmare, de încredere, de colaborare, pentru realizarea unei Europe Unite, a tuturor naţiunilor, fără deosebire de orânduire socială, pornind de la respectarea dreptului fiecărui popor European de a-şi alege orânduirea pe care o doreşte. (…)

În acest spirit, aş dori să reafirm şi de la această mare adunare populară din Râmnicu Vâlcea necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale pentru Orientul Mijlociu, în vederea unei  soluţii politice şi asigurării pentru poporul Palestinian a dreptului la autodeterminare, la realizarea unui stat liber, independent”

Ceauşescu a cântat “Deşteaptă-te, române!”

Nicolae Ceauşescu a avut parte de un moment cu adevărat special în judeţul Vâlcea, dar în timpul primei sale vizite, cea din 1966. Pentru că data vizitei a coincis cu împlinirea a 118 ani de la izbucnirea Revoluţiei Paşoptiste, cei care s-au ocupat de organizare s-au gândit să reconstituie pentru dictator momentul  când generalul Gheorghe Magheru, comandant al trupelor revoluţionare din Ţara Românească, şi-a aşezat tabăra pe câmpul de la marginea oraşului Râmnicu Vâlcea, aproape de locul unde s-a construit, un secol mai târziu, combinatul Oltchim. 

Vezi aici cum a ajuns să cânte Nicolae Ceauşescu imnul României în faţa a 10 000 de oameni.