O zi lângă campioanele lumii. Handbalistele românce: „E o diferenţă enormă între România şi marile puteri ale lumii, dar ne-am depăşit condiţia”

Noua generaţia de aur a handbalului românesc a reluat pregătirile în Centrul Naţional Olimpic de Excelenţă (CNOE) din Râmnicu Vâlcea. Şase dintre campioanele mondiale Under 18, din Macedonia, se antrenează intens pentru următoarele competiţii sportive, pentru Jocurile Olimpice, dar şi pentru examenul de Bacalaureat.

Programul fetelor începe dis-de-dimineaţă, la ora 7.00, cu câte un antrenament, şi se încheie seara, tot în sala de sport. Alături de junioarele medaliate cu aur la Campionatul Mondial (C.M) din Macedonia, din luna august, este prezentă necondiţionat, de mai bine de trei ani, antrenoarea Victorina Bora, cea care a ajuns să le fie şi mamă, şi tată. 

“Am avut parte din nişte copii de excepţie, cu un caracter deosebit, dar nu este uşor, trebuie să le fiu şi mamă, şi tată, absolut tot. Fetele stau câte patru sau cinci ani aici şi merită foarte mult respect şi atenţie din partea noastră. Îşi doresc atât de mult să facă handbal încât vin de la 12 sau 13 ani la Centru, sunt nişte copii care fac sacrificii mari pentru a învăţa. Suntem foarte apropiate, discut cu ele despre absolute orice, toate problemele, inclusiv despre şcoală sau viaţa personală”, spune Victorina Bora. După C.M., junioarele au un program şi mai încărcat şi au ajuns să facă antrenamente şi recuperare fizică inclusiv duminică. 

Centrul de Excelenţă, a doua casă pentru campioanele lumii

Handbalistele care se antrenează la Râmnicu Vâlcea sunt din toate colţurile ţării. Centrul de Excelenţă a devenit a doua casă pentru pentru gemenele Andreea şi Daniela Corban, Alexandra Dindiligan, din Galaţi, Lorena Ostase si Sonia Vasiliu, din Vaslui, şi chiar pentru vâlceanca Alina Ilie. Fetele îşi văd părinţii destul de rar, iar vacanţă au avut în acest an doar două săptămâni, după competiţia din Macedonia. 

Surorile Corban  (foto) au plecat din Galaţi în urmă cu câţiva ani pentru a se antrena la CNOE şi, chiar dacă numai Daniela a fost selecţionată în lotul României pentru C.M. din Macedonia, reuşita acesteia a fost motiv  de mare bucurie pentru cealaltă fată. Gemenele speră ca la Campionatul European de Handbal din 2015 vor fi prezente amândouă în teren.

“Părinţilor le e destul de greu să fie departe de noi. Şi acum plânge mama la telefon, deşi au trecut patru ani de când am ajuns la Râmnicu Vâlcea. Drumul e destul de scump, noi ajungem foarte rar acasă, aşa că părinţii ne mai vizitează din când în când. Norocul meu e că sunt la CNOE şi cu Andreea, sora mea geamănă. A fost dificil în vară, la Campionatul Mondial, pentru că numai eu am făcut deplasarea, ea a rămas acasă, m-a urmărit din faţa televizorului, pentru că nu a fost selecţionată. Sper ca anul viitor să fie şi ea în lot, să jucăm împreună pe acelaşi teren”, povesteşte Daniela. 

Nici Lorena Ostase, pivotul inclus în „echipa ideală”, în Macedonia, nu a mai fost acasă de săptămâni bune. Handbalista care a „cochetat” în timpul copilăriei şi cu fotbalul e convinsă că nu ar fi făcut performanţă dacă ar fi rămas în Vaslui.

“Am fost acasă doar o săptămână, mi-e foarte dor de ai mei. Pentru mine, faptul că sunt aici, departe de părinţi, e un sacrificiu. Pe de altă parte, dacă aş fi rămas în Vaslui, nu aş fi avut şansa să fac performanţă. Mă înţeleg foarte bine cu fetele, stăm toate în cămin, suntem împreună la masă, la şcoală, la antrenament, peste tot. Suntem o familie”, spune si  Lorena.

Lorena Ostase (mijloc) ascultă cu atentie indicaţiile Victorine Bora. Foto Adevărul

Programul încărcat nu le permite fetelor să iasă în oraş, să se distreze alături de tineri de vârsta lor. Pentru a ieşi din monotonie şi a destinde atmosfera, junioarele obişnuiesc să-şi facă farse una alteia şi, uneori, chiar şi antrenorilor. 

“Ne facem multe farse, i-am făcut câteva şi domnului Constantin Dincă, primul antrenor. Într-o seară l-am lăsat fără cheile de la cameră, dânsul nu şi-a dat seama, a crezut că le-a pierdut, aşa că le-a căutat până la miezul nopţii. Pentru a nu dormi afară, pe hol, a fost nevoit să le mute pe cele mai mici dintre handbaliste într-o altă cameră şi să rămână dânsul în locul lor. Abia a doua zi i-am spus unde am ascuns cheile”, povesteşte Alina Ilie, singura handbalistă din Vâlcea care a făcut deplasarea la Campionatul Mondial, dar care se poate lăuda cu cele mai multe selecţii în lotul naţional. 

Cu gândul la BAC şi Jocurile Olimpice

După medalia de aur câştigată în vară, handbalistele de la Centrul de Excelenţă îşi doresc să ajungă, în 2016, la Jocurile Olimpice. Deşi visează cu ochii deschişi la medalia „supremă”, fetele sunt conştiente că, pentru a ajunge la o asemenea performanţă, e nevoie de multă muncă. 

“Campionatul din Macedonia fost o experienţă inedită, greu de descris. Toată lumea îşi doreşte să ajungă la o asemenea competiţie, iar dacă mai iei şi medalie poţi vorbi de un vis împlinit. Sunt foarte mândră de ceea ce am realizat, dar mai avem mult de lucrat. Nu mă îmbăt cu apă rece, trofeul “suprem” e cel de la Jocurile Olimpice. Obiectivul meu e să ajung la Olimpiadă, dar trebuie să mai prind experienţă, să ajung la Ligă, să mai treacă o perioadă de pregătire. Acum vreau doar să termin aici liceul, să continui antrenamentele cu doamna Bora şi să iau note mari la BAC”, susţine Daniela Corban, una dintre handbalistele eminente, care a terminat clasa a XI-a cu o medie generală peste 9.30.  

La rândul ei, vâlceanca Alina Ilie (foto) a refuzat mai multe oferte de la echipe mari din ţară doar pentru a putea termina liceul şi a trece cu bine de examenul de Bacalaureat. 

“Am avut o ofertă de la Craiova, am refuzat să merg la echipa de acolo. Anul viitor am şi examen de Bacalaureat şi am zis să-mi finalizez studiile. Şi după Mondialul din vară am primit câteva oferte, dar le-am refuzat.  Îmi doresc să prind o echipă bună, să iau examenul de Bacalaureat şi să ajung la Olimpiadă. E greu să ajungi la Jocurile Olimpice, e nevoie de multă muncă”, spune si Alina Ilie. 

Performanţă cu bani puţini

Pentru activitatea în cadrul Centrului de Excelenţă, handbalistele beneficiază de cazare şi masă, dar şi de o indemnizaţie lunară de 500 de lei. La un calcul simplu, banii de la Ministerul Sportului le ajung junioarelor să-şi cumpere o pereche de adidaşi. Cu toate acestea, fetele şi antrenorii apreciază că, faţă de multe cluburi de handbal din ţară, Centrul de la Râmnicu Vâlcea e mult mai bine dotat. 

“Este o diferenţă enormă între condiţiile pe care noi le avem în România şi cele de care dispun marile puteri, marile echipe din străinătate. E destul de greu, dar noi ne-am depăşit de mult condiţia, iar fetele merită cu atât mai mult respectul nostru pentru medalia obţinută la C.M. În Centru stăm mai bine decât multe echipe din ţară, avem materiale, echipament de joc, toate acestea costă foarte mult. O pereche de adidaşi ajunge la 350 de lei, cam atâta costă şi genuncherele. Din păcate, avem doar un singur sponsor, o doamnă care nu a dorit să-I facem cunoscut numele”, conchide Victorina Bora, antrenor la CNOE.  

După evoluţia de la C.M., singurul sponsor al junioarelor care se antrenează în Centru de Excelenţă le-a dăruit un rand de echipament sportiv şi dulciuri. 

CITIŢI ŞI:

Situaţia României la handbal: fetele campioane, băieţii ciuca bătăilor

Campioane şi la frumuseţe. Cum arată handbalistele României U18 care au câştigat titlul mondial