Viaţa Regelui Mihai în exil: fermier, pilot, şomer, broker. „Care a fost sentimentul la plecarea din România? Am plecat cu moartea în suflet“

Viaţa Regelui Mihai în exil: fermier, pilot, şomer, broker. „Care a fost sentimentul la plecarea din România? Am plecat cu moartea în suflet“

Regina Ana şi Regele Mihai în tinereţe. FOTO arhive

După abdicarea din 30 decembrie 1947, Regele Mihai şi-a continuat viaţa în exil ca oricare alt om, fiind nevoit să-şi câştige existenţa ca fermier, pilot, antreprenor la o companie de electronică sau broker la Bursa de pe Wall Street.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dincolo de speculaţiile nesfârşite privind bunurile cu care Regele Mihai a părăsit ţara, în ianuarie 1948, după momentul abdicării, relatările despre viaţa din exil a Familiei Regale arată faptul că regele a fost nevoit să muncească pentru a-şi câştiga existenţa şi nicidecum nu a dus o viaţă luxoasă, finanţată dintr-o presupusă avere scoasă din România.

Regele Mihai (născut pe 25 octombrie 1921) a fost constrâns de comunişti să semneze decretul de abdicare pe 30 decembrie 1947. Peste numai câteva zile, pe 3 ianuarie 1948, regele a plecat în exil, iar în acelaşi an, autorităţile comuniste îi retrag şi cetăţenia română pe care o recâştigă abia în 1997, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu. Regele Mihai revine în România în 1992, cu ocazia Paştelui şi, ulterior, abia în 1997, după ce regimul Iliescu i-a interzis în repetate rânduri să mai intre în ţară.

După 1948, Regele Mihai a dus o viaţă obişnuită în exil, perioadă marcată de episoade „lumeşti“, precum căsătoria, naşterea copiilor şi lupta zilnică pentru câştigarea existenţei. În imposibilitate de a-şi mai sluji ţara ca suveran, Regele a fost nevoit sau şi-a îngăduit să fie un simplu om.

„În Exil, singurătatea noastră a fost cu atât mai mare cu cât dorul de ţară şi nevoia de a trăi laolaltă cu românii ne-au fost puse la îndoială sau uitate. (...) Am fost întrebat de mai multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit altfel de a spune adevărul despre starea mea de atunci decât că am plecat cu moartea în suflet“, este mărturisirea Regelui despre perioada din exil.

Căsătoria cu peripeţii cu Ana de Bourbon

În noiembrie 1947, cu o lună înainte de abdicare, Regele Mihai a participat la Londra la nunta actualei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, unde a cunoscut-o pe prinţesa Ana de Bourbon-Parma.

Regele Mihai I, atunci în vârstă de 26 de ani, îmbrăcat în uniforma aviaţiei române, a fost salutat milităreşte de către fiica de 24 de ani a prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei.

După cum notează Regina Ana în cartea autobiografică ,,Un război, un exil, o viaţă“, aceasta participase la cel de-Al Doilea Război Mondial sub culorile Franţei şi, cum nu părăsise de multă vreme armata, obiceiul de a saluta milităreşte îi era ca o a doua natură. „După ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit“, scrie Regina Ana.

La numai o săptămână de la prima lor întâlnire, Regele Mihai i-a cerut mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma la Lousanne, în Elveţia.

În ciuda abdicării şi a exilului, cei doi se căsătoresc pe 10 iunie 1948 la Atena, pentru că nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Ana de Bourbon era de religie romano-catolică, iar Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul regelui de a-şi boteza copiii în religia catolică, şi nu cea ortodoxă, lucru refuzat de Mihai I.

Ca urmare a acestui fapt, Regina Elena, mama regelui Mihai, şi Prinţesa Margaret a Danemarcei au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif, în urma căreia au sărit „scântei“.

,,Mama şi soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius al XII-lea. Şi mama a mers atât de departe încât a dat cu pumnul în masă! (…) Mama era furioasă pentru că Papa a spus «Nu-mi pot da binecuvântarea»“, a povestit Regina Ana într-un interviu acordat emisiunii ,,Profesioniştii“ de la TVR 1, în 2008.

Cel care s-a oferit să organizeze nunta, un eveniment fastuos, a fost Regele Paul al Greciei. Nici măcar rudele Anei de Bourbon nu au putut participa la nuntă, iar mireasa a fost condusă la altar de unchiul său luteran, Prinţul Erick al Danemarcei.

Nunta Regelui Mihai cu Ana de Bourbon, în 1948. FOTO romaniaregala.ro

În 1966, la 18 ani de la nunta din Grecia, Regele Mihai I şi Regina Ana au făcut şi o cununie religioasă catolică, în Biserica St. Charles din Monte Carlo.

Cuplul regal are cinci fete: Margareta (1949), Elena (1951), Irina (1953), Sofia (1957) şi Maria (1964).

Trecerea de la statutul de rege la cea de om obişnuit nu a fost una simplă pentru rege. Potrivit Reginei Ana, la început regele nu ştia cum se stă la coadă la un cinematograf, cum se plăteşte la cinema, la magazin sau în taxi.

„Monsieur Michel“, regele grădinar

Până la sfârşitul anului 1948, cei doi au locuit la Vila Sparta lângă Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naşte prima fiică, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc principesele Elena şi Irina.

În 1950, familia se stabileşte în Marea Britanie, unde va locui timp de şase ani, până în 1956, la Bramshill House în Hampshire, şi apoi la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire, pe o proprietate a Lordului Brocket. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele si Regina au înfiinţat o fermă de găini şi gâşte şi au construit un mic atelier de tâmplărie.

Au muncit în grădină, au dat de mâncare păsărilor, iar produsele obţinute în gospodăria ţărănească, ouă, carne şi legume, le vindeau pentru a-şi câştiga existenţa.

Regele Mihai şi Regina Ana, în exil. Regele a fost pasionat de automobile şi mecanică încă din copilărie. FOTO romaniaregala.ro

În 1956, după o scurtă şedere de trei luni la Vila Sparta, Familia Regală s-a mutat în Elveţia, la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Geneva, aflat la câţiva kilometri de oraşul Geneva. Pentru elveţieni, Regele Mihai a fost „Monsieur Michel“, domnul Mihai, iar Ana de Bourbon, „Madame Anne“. La Versoix, familia a locuit timp de 45 de ani, şi tot în Elveţia se află, şi în prezent, reşedinţa familiei.

Între timp se nasc şi ultimii doi copii ai cuplului regal, principesa Sofia, la Atena, în 1957, şi principesa Maria, la Copenhaga, în 1964.

Regele pilot şi şomer

Pasionat de automobile, în special jeep-uri militare, de mecanică şi aviaţie, un „artist“ al domeniului după cum îl caracterizează Regina Ana, Mihai, care avea brevet de pilot încă din România, şi-a canalizat preocupările în acest domeniu. Regele începe să lucreze pentru William Lear, proprietarul companiei aeriene Lear Jets and Co din Geneva, pentru care făcea zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.

Munca a fost una dificilă, iar regele Mihai a fost nevoit să urmeze şi cursuri de perfecţionare în America, astfel că a locuit o vreme la Santa Monica, lângă Los Angeles.

Potrivit cartei de convorbiri a regelui Mihai cu Mircea Ciobanu, ziua de muncă la Lear începea la 8 dimineaţa. Făcea zboruri de demonstraţii pentru clienţi, făcea reparaţii şi montaje la aparatele de zbor. „Au fost ani de muncă intensă, din păcate nu mulţi, spun din păcate, pentru că munca aceasta a fost pasiunea mea dintotdeauna“, a povestit regele.

Compania lui Lear avea sediul în Statele Unite, în Michigan, iar în Elveţia era doar o reprezentanţă. În 1958, compania a trebuit să închidă porţile, iar Regele s-a trezit, ca orice muritor, fără serviciu.

Regele Mihai, în timpul slujbei de la compania Lear. FOTO din albumul „Maşinile Regelui“ / Principele Radu al României / Editura Curtea Veche

Regele antreprenor

Şomajul a deschis un nou capitol în viaţa Familiei Regale. Împreună cu doi prieteni, regele decide să devină antreprenor şi deschide, în 1959, o societate de electronică industrială numită „Metravel“.

Compania a funcţionat bine până în 1964, producând elemente pentru calea ferată şi sisteme de alarmă şi vânzând avioane de ocazie. Dar, după cinci ani, presiunea concurenţei din partea nemţilor şi japonezilor devenise prea mare, aşa că Regele si cei doi asociaţi au decis să vândă compania.

„Michael King“, regele broker

Scurta perioadă de afacerist a regelui este urmată de un episod mai puţin cunoscut. Regele Mihai urmează cursuri de broker la Bursa din Wall Street, în New York, şi începe să lucreze în acest domeniu.

A fost broker timp de 9 ani, însă experienţa a fost una urâtă şi grea. „A fost dificil pentru el să fie broker. Atunci când esti broker trebuie să ieşi mult în oraş, să mergi la cocteluri şi la dineuri, ca să găseşti clienţi. Şi nu era genul nostru. Deci, era dificil“, a povestit Regina Ana în interviul acordat Eugeniei Vodă pentru emisiunea „Profesionistii“.

Neplăcutul experienţei a fost confirmat şi de rege în volumul de convorbiri cu Mircea Ciobanu: „Munca de agent de bursă nu este plăcută. Trebuie să alergi după clienţi, să le ştii drumurile, să-i chemi toată ziua la telefon. Eu aşa ceva nu puteam să fac“.

În perioada cât a fost broker, Regelui Mihai i se spunea, la New York, Michael King. King devenise un nume propriu.

În exil, familia a păstrat contacte strânse cu familia regală britanică, în special cu regina Elisabeta a II-a şi cu principesa Marina, ducesă de Kent. De asemenea, au fost buni prieteni cu Rainier şi Grace de Monaco.

Principesele, educate pentru o viaţă simplă

Viaţa simplă a familiei regale şi-a spus amprenta asupra stilului de viaţă al copiilor cuplului. La 20 de ani, în ciuda originilor, Regina Ana muncea ca vânzătoare de flori şi panglici la New York, la ideea familiei, care a insistat că este important să muncească pentru a-şi putea câştiga existenţa. Aceeaşi educaţie a fost impregnată şi celor cinci fiice ale Regelui Mihai şi Reginei Ana.

Regele şi Regina, alături de două dintre cele cinci fiice. FOTO arhive

Principesele au studiat în Italia şi Elveţia ca nişte copii obişnuiţi, iar ulterior şi la colegii din America sau Marea Britanie. În prezent, principesa Margareta coordonează o fundaţie pentru copii săraci şi bătrâni, după ce a renunţat la cariera de la ONU. Principesa Elena este contabil în Anglia, principesa Irina are o fermă în Oregon, America. Principesa Sofia locuieşte în Franţa, unde lucrează în domenul artelor frumoase şi al fotografiei, pasiune moştenită de la Regele Mihai, un împătimit al fotografiei. Maria, a cincea fiică, a trăit în America, în New Mexico, unde a lucrat în domeniul consultanţei private. În ianuarie 2017, s-a mutat definitiv în România.

În total, Familia Regală are cinci nepoţi, trei fete şi doi băieţi, ai principeselor Elena, Irina şi Sofia.

În 1998, principesa Sofia s-a căsătorit cu un francez, împotriva voinţei tatălui ei, care i-a retras titlul de Prinţesă a României. În 1999, Sofia a născut-o pe Elisabeta-Maria, dar căsnicia cu Alain Biarneix s-a destrămat în 2002. În 2007, când Casa Regală a adoptat noul statut, Principesa Sofia a fost inclusă pe poziţia a opta a linii de succesiune la tronul României.

Pe 15 august 2013, prinţesa Irina şi soţul ei au fost arestaţi fiind acuzaţi că au organizat pariuri şi lupte ilegale de cocoşi la ferma lor din estul statului american Oregon. După acuzaţiile din Oregon a fost exclusă din Casa Regală şi i s-a retras titlul de Principesă a României.

Exilul, o experienţă dureroasă

„Viaţa în exil nu a fost, cu siguranţă, una simplă pentru Rege. A fost nevoit să muncească din greu, să-şi câştige existenţa pentru sine şi pentru copii ca oricare alt om. A fost, probabil, o experienţă traumatizantă, cel puţin la început. Spre deosebire de noi, a făcut o trecere foarte bruscă de la un anume statut şi privilegii la o existenţă pe cont propriu, fiind nevoit să-şi câştige pâinea pentru sine şi familia numeroasă“, apreciază istoricul ploieştean Ion Şt. Baicu.

„Viaţa i-a rezervat Regelui Mihai o mare încercare, aceea de a asista, de la distanţă, la durerosul proces de transformare a României într-un stat comunist, dar, în acelaşi timp, prin compensaţie, şi o mare longevitate care îi permite satisfacţia de a asista la renaşterea ţării“, crede şi istoricul Dorin Stănescu. 

Regele Mihai I va împlini pe 25 octombrie 94 de ani.

Vă mai recomandăm

Controversele abdicării Regelui Mihai: trenul încărcat cu aur şi pistolul de la tâmpla monarhului

Ziua Regalităţii. Mărturiile a şapte personalităţi culturale despre perioada monarhiei şi despre membrii Casei Regale a României

 

 

citeste totul despre: