Ultimul „locotenent“. Prim-secretarul Ion Frăţilă, „braţul de fier“ al regimului comunist în Prahova
0
Un mic tiran local, dedicat total sistemului şi familiei Ceauşescu, Ion Frăţilă a fost ultimul prim-secretar al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova, rămas în amintirea oamenilor ca un „locotenent“ exigent şi drastic cu toţi cei care nu respectau indicaţiile preţioase de la centru
Născut în Fieni, la Dâmboviţa, Ion Frăţilă şi-a desfăşurat activitatea politică din perioada regimului comunist în cu totul alte localităţi decât cea de naştere. Era o practică a sistemului, aşa-numita „rotire de cadre“, prin care oamenii puşi în funcţii cheie erau schimbaţi şi mutaţi la câţiva ani dintr-un oraş în altul, de preferat cât mai departe, pentru a-i descuraja să-şi creeze relaţii, să se ataşeze şi să devină coruptibili.
„S-a dovedit un om de nădejde, loial regimului, încă din tinereţe, când a intrat în UTC, astfel că ascensiunea sa a fost o promovare pe linie de partid. Înainte să ajungă prim-secretar în Prahova, a fost prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Vaslui“, ne-a spus despre Ion Frăţilă doctorul în istorie ploieştean Ion Şt. Baicu. În Vaslui, Ion Frăţilă a deţinut prim-secretar, funcţia supremă într-un judeţ, între 1982 şi 1987, iar în Prahova a condus între noiembrie 1987 şi decembrie 1989.
Cei care l-au cunoscut, direct sau indirect, în perioada cât a condus Prahova, i-au păstrat amintirea unei persoane foarte stricte şi exigente, care nu făcea mofturi personale, destul de discret, dar care conducea cu mână de fier, un adevărat „braţ“ al regimului în judeţ. „Subordonaţilor le era frică de el, la propriu. A fost un mic dictator local, după modelul lui Ceauşescu. Scopul său era intensificarea rolului şi puterii organelor de stat“, mai spune Ion Şt. Baicu.
Frăţilă mergea des pe teren, în controale neanunţate, având alături o brigadă formată din cei mai apropiaţi colaboratori de linie de partid. Era aşa numita „brigadă de control şi îndrumare“, o sperietoare pentru primarii din Prahova. Îi sancţiona dur dacă găsea nereguli prin localităţi şi, nu o dată, a demis oameni pentru că nu au respectat indicaţiile preţioase de la centru.
Limbajul de lemn, un camuflaj pentru timiditate
În mod ciudat şi disonant cu această atitudine, în viaţa privată era un om timid, care nu încuraja apropierea. De aceea, nici nu era un bun orator în public, iar atunci când era nevoit să o facă, îşi citea mereu discursurile de pe foaie. Dacă trebuia să vorbească liber, adopta limbajul de lemn al partidului.
Cu toate acestea, în situaţii „grave“, îşi încheia discursurile cu expresia „Vă ia mama dracului!“.
„În timpul cât a fost prim-secretar în Prahova, în fabricile din judeţ începuse să se practice «greva pasivă», acte de sabotaj în întreprinderi. Oamenii veneau la muncă şi se prefăceau că lucrează, dar în realitate stăteau de vorbă sau îşi vedeau de altele. Fenomenul devenise periculos, pentru că la mişcare începuseră să adere nu doar simplii muncitori, ci şi maiştrii acestora. Frăţilă s-a implicat în mobilizarea oamenilor la muncă şi le-a ţinut zeci de discursuri să-şi facă datoria. Dacă i se părea că nu au înţeles bine mesajul, îi ameninţa cu măsuri de represiune, le insinua ce ar putea păţi şi îşi încheia discursul cu «vă ia mama dracului». Îi plăcea să sublinieze vorba asta, o folosea des“, ne-a povestit Ion Şt. Baicu.
Printre ultimele discursuri pe care le-a ţinut a fost cel în faţa profesorilor şi reprezentanţilor studenţilor de la UPG Ploieşti, adunaţi la Casa Albă, în decembrie 1989. Le-a cerut acestora să aibă grijă ce şi cu cine vorbesc despre revolta de la Timişoara, să transmită mesaje de apreciere faţă de atitudinea lui Ceauşescu, care condamnase evenimentele, şi să nu meargă pe stradă, elevi sau profesori, în grupuri mai mari de 2-3 persoane, pentru a nu fi percepuţi ca instigatori şi, astfel, să atragă măsuri de represiune asupra lor.
Revoluţionarii i-au furat pasta şi periuţa de dinţi
La Revoluţie, Ion Frăţilă era membru al CC al PCR (din 1984), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR (din 1987), prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova (din 1987), deputat în Marea Adunare Naţională (din 1985).
În zilele de 21-22 decembrie 1989, speriat de ceea se întâmpla în ţară, Ion Frăţilă a fugit din Casa Albă din Ploieşti – sediul autorităţii, îmbrăcat doar cu ce avea pe el. Se spunea atunci că oamenii intraţi să-l caute prin birouri i-au furat costumul, pantofii de ocazie, dar şi pasta şi periuţa de dinţi.
Mai puteţi citi
Se încarcă comentariile...
