FOTO Cum arată orologiul Patek Philippe al Regelui Carol I. Ceasul de aur este atât de valoros încât nu-i poate fi pus preţ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ceasuri de personalităţi aflate la Muzeul Ceasului din Ploieşti. FOTO Dana Mihai
Ceasuri de personalităţi aflate la Muzeul Ceasului din Ploieşti. FOTO Dana Mihai

Printre exponatele rare găzduite de Muzeul Ceasului din Ploieşti, unicul de acest gen din ţară, se numără orologii de o valoare inestimabilă, care au aparţinut lui Carol I, poetului Vasile Alecsandri, generalul Averescu, pictorul Theodor Aman, politicianul Nicolae Titulescu sau primei femei avocat din România, Ella Negruzzi.

Peste 4.000 de piese, de la cadrane solare, clepsidre, nisiparniţe, ceasuri de mobilier, de şemineu, de perete, de buzunar şi de călătorie, trec peste timp şi timpuri în expoziţia şi în depozitele Muzeului Ceasului din Ploieşti, unic în ţară prin specificul său.

Înfiinţat de „părintele muzeelor din Prahova“, profesorul Nicolae Simache, în 1963, Muzeul Ceasului din Ploieşti are peste 50 de ani de existenţă, care au însemnat şi foarte multe achiziţii şi donaţii, unele excepţionale prin valoarea lor şi a personalităţilor cărora le-au aparţinut: domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, regii Carol I şi Mihai I, ţarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae, generalul Alexandru Averescu, istoricul Nicolae Iorga, diplomatul Nicolae Titulescu, poetul Vasile Alecsandri sau pictorul Theodor Aman.

Colecţia de ceasuri ale marilor personalităţi este completată de o listă la fel de sonoră: Constantin Brâncoveanu, Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan Al. Bassarabescu, Alexandru Moruzzi, Păstorel Teodoreanu.

În cazul acestor piese, nu doar apartenenţa le face speciale, ci şi faptul că sunt extrem de valoroase, adevărate bijuterii, măiestrit executate, din aur sau argint, împodobite cu gravură aleasă şi pietre preţioase, alteori cu emailuri de nuanţă diferită, în care s-au realizat portrete ori decoraţiuni cu motive florale sau geometrice. Ceasurile au fost comandate la firme elveţiene de mare prestigiu, precum Patek Philippe, I.W.C. Shaffhausen sau Le Coultre.

Cele mai importante case de orologerie reprezentate la Ploieşti

De altfel, în zestrea Muzeului Ceasului din Ploieşti, cea mai importantă categorie de ceasuri, prin număr şi valoare este reprezentată de ceasurile de buzunar. Cea mai veche piesă de acest tip din colecţia muzeului este realizată de Philip Jakob Bickelman, din Linz, în anul 1652. Succed acestei date produse ale celebrilor orologieri francezi şi englezi din secolele XVIII – XIX, precum Julien Le Roy, Antoine Lepin, Abraham Louis Breguet, Benjamin Barber, George şi Edward Prior.

Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar marile firme producătoare de ceasuri în serie: Patek Philippe, Genève, Schaffhausen, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roskopf Patent, Elveţia dominând producţia şi comerţul european de ceasuri.

Prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecţionate, carcasele şi cadranele ceasurilor de buzunar din această epocă sunt ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziţii diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare la un înalt nivelul artistic.

Ceasul lui Carol I, unul dintre cele mai valoroase orologii de la Ploieşti

Printre „vedetele“ aflate în colecţia muzeului se numără ceasurile care au aparţinut lui Carol I, poetului Vasile Alecsandri, generalului Averescu, pictorului Theodor Aman, politicianului Nicolae Titulescu şi primei femei avocat din România, Ella Negruzzi.

Potrivit descrierilor muzeografilor, ceasul de buzunar al regelui Carol I, de la Patek Philippe, are carcasă din aur, cu un desen din email care înfăţişează portretul în tinereţe al regelui, îmbrăcat în uniformă militară.


Orologiul Philippe Patek al Regelui Carol I FOTO Adevărul

ceasul lui carol

Fabricat de celebra firmă de orologerie Patek Philippe din Geneva, după 1881, ceasul de buzunar al primului Rege al României a reprezentat o comandă specială şi seamănă mai mult cu o bijuterie. Are o valoare inestimabilă atât datorită mărcii, cât şi carcasei din aur masiv, dar, mai ales, personalităţii căreia i-a aparţinut.

Interesant este şi orologiul poetului Vasile Alecsandri, tot din aur, al cărui lanţ de susţinere este decorat cu diamante şi rubine, iar la capăt are cheiţă de întoarcere. Este un tip de ceas care a fost folosit până în 1848, când a fost inventat butonul remontor, mecanism utilizat şi astăzi.

„Pe ceasul de buzunar al generalului Alexandru Averescu, de la renumita firmă I.W.C. Shaffhausen, este gravată inscripţia «General Alexandru Averescu, 30 august 1912» şi este, probabil, un dar făcut generalului de Sfântul Alexandru. La fel, pe ceasul de mână al lui Nicolae Titulescu, cu capac reversibil, este inscripţionat numele acestuia şi anul 1931, cel mai probabil anul achiziţiei“, explică conservatorul Carmen Banu.

Ceasurile din aur ale pictorului Theodor Aman şi Ellei Negruzzi, prima femeie avocat din România, militantă pentru drepturile femeilor, sunt tot de provenineţă elveţiană, de secol XIX.

Printre ceasurile de personalităţi se află şi orologiul de cancelarie al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este mult mai modest ca realizare - carcasa a fost sculptată în marmură - şi a fost realizat în Franţa secolului al XIX-lea de către firma Pierre Balli.

Majoritatea acestor piese funcţionează şi astăzi chiar dacă au o vechime de peste 150 de ani.

Ceasurile oferite ca „prime“ angajaţilor valoroşi

Poveşti interesante au şi ceasurile din colecţia muzeului care au fost comandate pentru anumite domenii militare – Corpul Grănicerilor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Aerului şi Marinei, de importante societăţi ale statului român – Căile Ferate Române, Societatea de Tramvaie Bucureşti (STB), dar şi de către comercianţii de ceasuri, ca o formă de promovare a propriilor afaceri.

Ceasurile datează din primele decenii ale secolului al XIX-lea, când societatea românească intra într-un proces de schimbare şi modernizare, iar ceasurile deveniseră obiecte accesibile unor categorii sociale mai largi. În perioada interbelică, de exemplu, CFR şi STB au comandat la Omega, Zenith, Longines sau Movado ceasuri de buzunar pentru dotarea personalului. Era o practică a acelor vremuri, un fel de „prime“ venite din partea acestor societăţi pentru angajaţii valoroşi.

Clădirea din Ploieşti în care funcţionează Muzeul Ceasului, din 1971, este un monument de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparţinut magistratului şi politicianului Luca Elefterescu. În prezent, face obiectul unor ample lucrări de consolidare şi restaurare prin care vor fi refăcute finisajele şi decoraţiunile originale. Temporar, expoziţia Muzeului Ceasului este adăpostită de Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, iar unele din piese sunt în depozite.

Vă mai recomandăm

Singurul muzeu al ceasului din ţară se închide pentru reparaţii. Orologiile valoroase se mută pentru doi ani. Clădirea monument istoric care adăposteşte Muzeul Ceasului din Ploieşti intră în lucrări de consolidare şi restaurare. Reparaţiile vor dura 24 de luni şi vor costa peste 4,3 milioane de lei.

Răzmeriţa femeilor din Ploieşti împotriva „stricatelor“. Cum se tranşa, la 1808, conflictul dintre neveste şi prostituate. Un episod amuzant din istoria prostituţiei de la Ploieşti se produce la începutul secolului XIX, când nevestele din oraş, aprige din fire, au alungat, cu mare scandal şi pagube, nouă „femei proaste“ care „lucrau“ într-un han.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite