Doctorul caselor, arhitectul care a realizat un ghid pentru salvarea locuinţelor bătrâneşti: „Repară casa veche, nu o înlocui. Valoarea ei va creşte“

Doctorul caselor, arhitectul care a realizat un ghid pentru
salvarea locuinţelor bătrâneşti: „Repară casa veche, nu o înlocui. Valoarea ei
va creşte“

Claudia Pîrvu, arhitectul care vrea să salveze casele bătrâneşti de la distrugere FOTO  Gabriel Pîrvu

Claudia Pîrvu (32 de ani), un arhitect din Ploieşti, încearcă să salveze ceea ce a mai rămas în picioare din casa tradiţională muntenească, dar şi să educe gusturile celor care intenţionează să-şi constuiască acum o locuinţă nouă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alături de un alt arhitect, Cornelia Zaharia, Claudia a realizat un Ghid de arhitectură menit să crească pe cât posibil calitatea construcţiilor de orice fel din mediul rural, pe de o parte, iar pe de alta, să promoveze meşteşugurile şi tehnicile tradiţionale.

„Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – Zona Prahova” este un proiect realizat prin Ordinul Arhitecţilor din România, se află sub tipar şi urmează să fie distribuit în mod gratuit cu precădere primarilor de comune, dar şi beneficiarilor finali interesaţi.

Ce sate au intrat în studiu

În spatele coperţilor ghidului se ascund de fapt sfaturi şi reguli uşor de aplicat, cu exemple clare, inclusiv de genul „Aşa da”, „Aşa nu”, ce pot fi înţelese chiar şi de o persoană neavizată care vrea să construiască în mediul rural.

„Este un proiect care a demarat în anul 2015 şi este realizat prin Ordinul Arhitecţilor din România în cadrul unui grup de lucru care se cheama simplu, << Grup rural>>. Este de fapt o comunitate formată din arhitecţi tineri din toată ţara care sunt proecupaţi de tot ce se întâmplă în mediul rural la nivel de construcţii, atât tradiţionale cât şi noi. Acest ghid este realizat într-o echipă îmrepună cu Corneliza Zaharia pentru Prahova subcarpatică, zona de deal şi de munte”, a explicat Claudia.


Harta cu satele intrate în studiul arhitecţilor din Grupul Rural   FOTO Ghid de arhitectură

Arhitectul ploieştean a precizat că astfel de ghiduri au fost realizate şi distribuite deja în Ardeal, iar efectele sunt mai mult decât vizibile, în studiu  fiind zonele de S-Vest şi Dâmboviţa.

Ghidul dedicat satelor din partea de deal şi munte a judeţului Prahova,  are în spate ani de zile de drumuri şi uliţe luate la pas cu camera de fotografiat în mână pentru a surprinde fiecare detaliu al caselor ţărăneşti autentice, care au supravieţuit timpului.

De la Proviţa de Sus, Valea Doftanei şi până la Drajna, Măneciu sau Valea Călugărească, fiecare dintre cele 56 de aşezări rurale studiate, păstrează încă valori autentice arhitecturale.

De ce uliţele de la sat sunt întortocheate

“Cred că una din cinci case din zona studiată are valoare architectural – istorică, ceea ce oferă un potenţial turistic şi economic foarte mare care trebuie neapărat salvat. Noi nu vrem să mistificăm nimic, să muzeificăm nimic, ci pur şi simplu să recuperăm o identitate culturală pe care o pierdem şi, mai rău, devenim amnezici ca şi popor. Rostul acestui ghid este să îndemnăm, să învăţăm oamenii să respecte arhitectura zonei, să respecte anumite reguli în care localincii şi-au dus existenţa în trecut până la 1950 după care lucrurile au început să divagheze”, a precizat Claudia Pîrvu.


Casa tradiţională prahoveană din zona de munte FOTO Ghid de arhitectură

În urma studiului, arhitectul a aflat secretul pentru care străzile şi uliţele din satele prahovene de munte sunt atât de sinuoase, uneori formând un adevărat labirint. Pur şi simplu oamenii respectau proprietatea şi nimeni nu îndrăznea să intre cu piciorul pe pământul altuia.

„În prima parte noi am tratat specificul local, şi am pornit de la felul în care sunt aşezările, de la felul în care sunt străzile, care pe noi astăzi ne deranjează, dar la timpul respectiv, să ştiţi că  aveau o logică. Probabil că derivă din spiritul crescut de proprietate. Practic erau proprietăţi pe care drumul le ocolea, de aceea drmul are un parcurs sinuos. Este important că este aşa pentru că tot  timpul ai o srupriză. În satul prahovean de munte nu este ceva liniar, nu ştii clar ce este în capăt, aşa cum se întâmplă în Ardeal sau în aşezările occidentale. Acolo, primăria şi biserica erau undeva în capăt şi toate clădirile se desfăşurau în front de-o parte şi de alta a străzii. La noi, în Muntenia, totul este o surpriză atunci când dai curba, totul este foarte dinamic, iar cumva acest lucru trebuie păstrat”, explică arhitectul.

"Caselor noastre le place să se scalde în verdeaţă"

Deşi în trecut casele nu erau proiectate de ingineri sau de arhitecţi, oamenii simpli, meşterii în general aveau un simţ estetic şi practic ce astăzi are tendinţa să se piardă.

Claudia Pîrvu spune că a observat că toate casele bătrâneşti din Prahova de deal şi de munte erau orientate cu faţada către soare, iar problema căldurii excesive din timpul verii şi evitarea efectului de seră a fost rezolvată prin construirea unor prispe în partea din faţă a caselor, care ajuta ca lumina să nu cadă direct în camere şi în acelaşi timp să permită ca soarele să intre atât cât era necesar în casă. De altfel, alături de acoperişul în patru pante, prispa sau pridvorul reprezintă elemente de identitate specifice zonei menţionate.

Prispa care înconjoară casa pe trei laturi specifică zonei de deal a judeţului Prahova FOTO Ghid de arhitectură

O altă caracteristică a satului din zona de deal a judeţului Prahova este poziţia casei în curte, pe terenul unde a fost construită. Spre deosebire de zona Ardealului, unde casele sunt direct la strată, în Muntenia locuinţa este mult mai izolată, mult mai liberă şi neapărat înconjurată de verdeaţă.

„În principiu caselor noastre le place să se scalde în verdeaţă. Este important să fie înconjurate de un sapţiu verde, nu sufocate, la stradă. (...) Astăzi oamenii apreciază mai mult intimitatea, iar asta se traduce prin respingerea comunităţii nu mai intersează ceea ce este în jur, important este universul meu, să nu am reguli şi să-mi fie mie bine acolo, iar asta înseamnă că spiritul de comunitate a dispărut. Să dăm exemplu Occidentul unde sunt reguli foarte stricte după care trebuie să-ţi construieşti casa, inclusiv în interior nu ai voie să foloseşti anumite culori, animite materiale, mai ales în aşezările foarte pretenţioase. La noi nu prea sunt reguli şi dacă sunt nu se prea respectă. S-a împământenit lucrul acesta că, dacă este proprietatea mea, fac ce vreau eu acolo, dar într-un final asta omoară localitatea prin disconfort vizual. În zona Prahova subcarpatică am remarcat o anumită filozofie de viaţă  care derivă din felul în care oamenii îşi amplasau casele, aveau grijă să aibă o anumită perspectivă, privelişte, spre deosebire de satele din Ardeal. Casele trdiţionale pot fi moderne chiar dacă pot respecta spriritul şi specificul locului. Nu te costă mare lucru să le încadrezi în specificul local, iar oamenii trebuie să afle sau să înveţe asta”, mai spune Claudia Pîrvu.

Care sunt elementele specifice unei case din zona de deal a judeţului Prahova

Beciul – În zona studiată a fost remarcat faptul că locuinţele sunt construite pe două niveluri, la nivelul inverior fiind zonele de depozitare (beciul, cămara) car este construit pe tot conturul casei, fie doar în faţă.

Camerele de locuit sunt la nivelul superior, cu acces prin prispă sau foişor. Casele sunt fie cu o singură cameră, fie cu tindă la mijloc şi două încăperi laterale – acesta fiind cel mai întâlnit mod de organizare – fie cu trei sau patru camera fiecare cu acces separate din prispă.

Bucătăria de vară şi celelalte dependinţe au acces separate de cel al camerelor de locuit.


Casă pe două niveluri şi acoperiş în patru pante din zona de deal a judeţului Prahova FOTO Ghid de arhitectură

Prispa şi foişorul – elemente definitorii ale casei zonei de deal şi munte din Prahova – sunt amenajate fie pe o singură latură a casei, de regulă în faţă, fie pe două sau trei laturi. Are un rol estetic, dar şi utilitar. Esenţiali pentru definirea zonei sunt stâlpii din lemn sculptat cu diferite motive care diferă de la o zonă etnografică la alta, dar şi alte elemente de décor din lemn traforat. Spre finele secoului al XIX-lea prispele au început să fie închise cu geamlâcuri probabil sub influenţa arhitecturii urbane sau pentru mai multă pritecţie.

Acoperişul construcţiilor tradiţionale din zona studiată este de mari dimensiuni, în patru pante, iar învelitoarea este preponderent din şiţă sau ţiglă, mai recent fiind folosită şi tabla.

Sunt doar câteva dintre elementele specifice caselor prahovene de deal şi munte, însă arhitectul Claudia Pîrvu prezintă în Ghid detalii care ţin de contrucţie, de proporţii, de materialele folosite sau de amenajări exterioare.

Un capitol important este dedicate amenajărilor exterioare care nu ar trebui să fie ignorate de autorităţile locale atunci când dau aprobări pentru modernizarea drumurilor sau a centrului satului pentru că ele creează ambianţa aşezării şi răspun în acelaşi timp nevoilor comunităţii.


Banca, fântâna cu cumpănă, crucea, troiţa, adăpătoarea şi podeţele din lemn sunt elementele de bază care definesc satul prahovean de munte

Secrete pe care arhitecţii nu ţi le spun niciodată

Pe scurt, arhitecţii din Grupul Rural nu vor altceva decât să educe comunitatea locală de la sat, prin reguli simple care nu costă nimic în plus dacă sunt respectate. De la simplul fapt că amplasarea în vatra satului a unor construcţii supra-dimensionate, cu o volumetrie care nu aminteşte deloc de specificul zonei până la sfaturi legate de felul în care o casă bătrânească trebuie să fie salvată şi renovată cu materiale tradiţionale şi cu meşteri autentici, totul poate fi regăsit în acest ghid care va fi distribuit în mod gratuit în vara acestui an.

Arhitectul Claudia Pîrvu speră ca ghidul de arhitectură să educe gusturile celor care vor să-şi construiască o casă nouă într-un sat din Prahova  FOTO Gabriel Pîrvu

“Îmi doresc să găsesc înţelegere din partea primarilor. Măcar de la unul”, spune Claudia Pîrvu. Ghidul menţionat va fi însoţit şi de o broşură în care sunt prezentate exemple concrete, fotografii, de  case “Aşa nu” a căror prezenţă nu are ce căuta în satul de deal a judeţului Prahova. În plus sunt dezvăluite secrete pe care în mod normal, un arhitect nu le oferă clientului său. Unul dintre acestea este: “Repară casa veche, nu o înlocui. Valoarea casei va creşte”. Motivul este cât se poate de simplu. Repararea unei clădiri vechi poate reactiva comunitatea locală şi asta pentru că se vor “trezi din somn” meşteri care n-au uitat să ţină în mână ciocanul şi rindeaua.

citeste totul despre: