Cum s-au format unele cuvinte din limba română. Ce înseamnă în realitate „jandarm“ şi „biscuit“

Cum s-au format unele cuvinte din limba română. Ce înseamnă în realitate „jandarm“ şi „biscuit“

Deşi este greu de crezut, românii folosesc în vorbirea curentă nu mai mult de 1.500 - 1.600 de cuvinte, considerate vocabularul fundamental sau fondul principal lexical.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lingviştii spun că în acestă categorie intră cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română, de la denumiri ale componentelor corpului omenesc, grade de rudenie, culori şi până la  denumirea obiectelor de strică necesitate, iar la toate acestea se adaugă, evident, conjuncţiile, prepoziţiile şi numeralele.

Masa vocabularului limbii române, adică 90% din totalul cuvintelor este format din regionalisme, cuvinte care se folosesc doar în anumite zone ale ţării, neologisme, cuvinte noi împrumutate din alte limbri, arhaisme, cuvinte vechi ieşite din uz sau folosite rar, elementele de jargon – cuvinte din alte limbi folosite ca atare în exprimarea curentă (look, weekend etc.) şi elementele de argou, cuvinte folosite de persoane dintr-o anumită categorie socială pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi.

La toate acestea se adaugă limbajele tehnice şi ştiinţifice, accesibile doar specialiştilor dintr-un anunit domeniu.

Spectaculos este felul în care anumite cuvinte au ajuns să capete o altă formă în limba română, împrumutate sau copiate din alte limbi, franceza fiind una dintre cele mai influente.

Jandarm este un cuvând împrumutat din limba franceză (gendarme) care se poate  traduce: “oameni de arme”:  gens d'armes.

Parbriz cuvânt provenit din limba franceză – pare brise, care înseamnă barieră împotriva vântului (pare = barieră, brise – vânt, briză)

Parasolar provinde din limba franceză şi este format din  pare – barieră şi soleil – soare.

“Anchior”  un cuvânt pronunţat şi scris frecvent în mod greşit, care se referă la un decoletu adânc, este, de asemenea, un franţuzism, scris corect en coeur şi înseamnă “în inimă”.

Abajur – inspirat din limba franceză: abat jour, care se traduce prin: a îndepărta ziua sau lumina

Recamier (canapea îngustă) provine de la numele unei celebrităţi franceze în perioada sfârşitului de secol XVIII şi începutul secolului al XIX-lea, Juliette Adelaide Recamier. Era soţia unui bancher înstărit, un fel de divă a epocii, în salonul cărei se  se întâlneau frecvent oameni de cultură, dar şi opozanţi ai lui Napoleon.  

Antreu (hol mic de la intrarea într-o locuinţă) provine din limba franceză, de la cuvântul entrée, care înseamnă intrare.

Monument provine din limba latină, unde monumentum înseamnă “amintire”

Restaurant tot un cuvânt de origine franceză, provine de la cuvântul ”restaurer”, care, avea sensul prin secolul al XII-lea, „remettre en etat”, adică regenerare.

Istorie provine în limba română din franceză, „histoire”, care la rândul lui vine din limba greacă, unde, pe vremea lui Herodot, Historiai însemna de fapt explorare, cercetare.

Biscuit un cuvânt împrumutat tot din Franţa, înseamna de fapt „duplicat copt”,  cuvântul fiind format din latinescul bis- duplicat, copie „cuit”, participiul verbului „cuire” care înseamnă a coace.

 

citeste totul despre: