Tribunalul Argeş a prelungit arestul în cazul profesorului de istorie care a înjunghiat mortal o pensionară. „Mă simt liniştit că am finalizat. Asta-mi doream!“

Tribunalul Argeş a dispus marţi prelungirea arestului preventiv, până la 24 octombrie, în cazul lui Alin Minciunescu (38 de ani), fostul profesor de istorie bolnav psihic, care la sfârşitul lunii august a înjunghiat mortal, la Mioveni - Argeş, o femeie de 68 de ani. Asta după ce, în 2014, bărbatul avusese o tentativă de omor asupra unei tinere de 19 ani. Avocata care l-a apărat în faza audierilor atrage atenţia că în câţiva ani va fi iar liber.

Pentru că expertriza psihiatrică nu s-a încheiat, Tribunalul Argeş a dispus azi prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii arestului preventiv pentru Alin Minciunescu.

Dacă la încheiare acestei proceduri, se va stabili că bărbatul nu a avut discernământ, aşa cum cel mai probabil se va constata, Alin Minciunescu, diagnosticat cu o afecţiune psihică majoră încă dinaintea tentativei de omor de acum trei ani, va ajunge într-un spital cu măsuri de siguranţă (la Jebel, jud. Timiş), de unde ar putea ieşi peste cinci ani. O spune atât directorul Spitalului de Psihiatrie Vedea, unde bărbatul a stat internat mai puţin de un an după tentativa de omor din 2014, cât şi avocatul din oficiu care l-a reprezentat pe bărbat în faza audierilor, după crima din august 2017.

„O să ajungă la Jebel, dar nu ştim pentru cât timp. Poate 4-5 ani, dar atâta vreme cât are familie, nu există o garanţie că va rămâne acolo. O astfel de măsură are un caracter nedeterminat în timp, dar limitat de ameliorarea bolii, că de însănătoşire nu poate fi vorba. Dacă la Penitenciarul Colibaşi un criminal este păzit de foarte mulţi jandarmi, la Jebel nu este supervizat doar de nişte asistente. Imaginaţi-vă cât de uşor le scapă de sub control astfel de infractori cu boli psihice. Mai grav este faptul că puţină lume ştie că la Jebel sunt 400 de locuri, 405 paturi ocupate, acolo intră infractori cu sentinţă penală, care ies de pe uşa spitalului, foarte frumos, după câţiva ani. De ce? Pentru că la spital nu au medicamente, nu au dotări, nu au bani, nu au asistente. E suficient ca un medic să spună că starea lui s-a ameliorat, ca să poată fi externat. Să nu uităm că la Vedea, unde a fost internat, aşa s-a întâmplat. Şi de la Jebel, în cinci ani ar putea fi liber. Vine CEDO şi spune că nu poţi să-i restrângi liberatetea la infinit, deşi este o persoană care nu mai poate fi reintegrată niciodată, pentru că boala sa nu se vindecă”, a explicat, pentru Adevărul, Simona Popescu, avocatul care l-a reprezentat pe bărbat, din oficiu, în faza audierilor.

Opinia publică încă se mai întreabă cum a fost posibil ca, după tentativa de omor de acum trei ani, bărbatul să ajugă atât de repede în libertate şi să-şi pună planul în aplicare. Avocata Simona Popescu, care, între timp, a renunţat să-l mai apere pe Alin Minciunescu, atrage atenţia că, în astfel de cazuri, legea are un caracter dispozitiv şi nu imperativ. Acest amănunt a făcut posibil ca, după episodul din 2014, instanţa să nu dispună nicio măsură de siguranţă în cazul bărbatului, care a ajuns să fie, atunci, internat voluntar la Spitalul de Psihiatrie Vedea – Argeş (unul fără măsuri de siguranţă) de unde a fost externat, în mai puţin de un an, când medicii au concluziuonat că starea lui s-a ameliorat. 
 

„Problema noastră este că avem un vid legislativ pentru astfel de cazuri. Măsura de siguranţă, care în mod obligatoriu se dispune într-un caz de omor, putea fi dispusă şi în cazul tentativei de omor de acum trei ani”, mai spune Simona Popescu. 
 

"Şi-a ales victima pe criteriul înălţimii"

Avocata povesteşte câteva episoade din faza audierilor la care a fost supus Minciunescu.

„Avea momente în care era lucid şi momente în care nu. M-au şocat simplitatea şi normalitatea, din punctul lui de vedere, raportat la ceea ce s-a întâmplat, mă refer la crima asta, cu care el relata lucrurile: <<Mă simt liniştit că am finalizat. Asta-mi doream!>>. Mai mult decât atât, am înţeles că în momentul în care a înjunghiat-o pe femeia de 68 de ani, avea aceleaşi haine pe care le-a avut la tentativa din 2014. În plus a povestit cu nonşalanţă cum şi-a procurat cuţitul palmat, cum şi-a ales victima pe criteriul înălţimii, pentru că era important ca ea să fie femeie şi să fie scundă, ca să nu dea greş, dar şi cum a aşteptat culoarea verde a semaforului şi cum s-a năpustit asupra ei, în plină stradă. Omul a avut episod manical. Bolnavii psihic sunt foarte uşor frustraţi şi nu ştii niciodată ce interceptare au cu cei cu care se află în legătură. Omul şi-a dus la <<bun>> sfârşit intenţía pe care a avut-o încă de acum trei ani. Nimeni nu ştie când îi va reveni aceeaşi stare şi va ataca din nou. Bănuiesc că atunci când nu-şi va mai lua tratamentul”, mai spune aviocata, care a considerat că s-a expus exagerat în momentul în care l-a apărat pe Minciunescu.

Simona Popescu spune că, în cazul în care bărbatul va fi scos de sub incidenţă penală, internat într-un spital cu măsuri de siguranţă şi externat, la cerea familiei, singurul lucru pe care opinia publică îl poate face pentru a preveni o ulterioară faptă penală a individului este sesizarea repetată a instanţei.

„Foarte multe persoane m-a sunat şi m-au întrebat ce e de făcut dacă acest bolnav periculos va ajunge atât de repede în libertate. În momentul în care l-au văzut în raza teritorială a unui bloc, în secunda doi, n-au decât să apeleze la instanţa de judecată care are posibilitatea, chiar dacă nu există o faptă penală săvârşită de individ, ca pe Decretul 313/1980, să dispună imediat măsură de ocrotire pentru individ, iar acesta să fie dus într-un centru de specialitate. Deci, trebuie sesizată instanţa, care, pe baza unui alt raport de experiză legală psihiatrică, poate să declanşeze procedura prevăzută de Decretul 313/1980. Altă soluţie nu există, dacă legislaţia nu este schimbată”, încheie avocatul Simona Popescu.