România lucrului prost făcut. Cum s-a cheltuit la Argeş aproape 1 milion de euro pentru repararea fictivă de şcoli. Motivul inventat: inundaţii devastatoare
0
Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş a aprobat cheltuirea a aproape 1 milion euro pentru repararea fictivă a patru şcoli din judeţ care ar fi fost afectate de inundaţii.
Un imens scandal legat de cheltuirea ilegală de fonduri publice a sfârşit prin condamnarea la 7 ani şi 8 luni de închisoare a lui Constantin Nicolescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş. Condamnări la închisoare cu suspendare au mai primit, în acelaşi dosar, patru edili-şefi ai unor localităţi din Argeş: Gheorghe Nicuţ, primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung Muscel, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, şi Ion Popa, primarul comunei Stâlpeni.
Ilegalitatea probată de procuri a constat în reabilitarea cu documente fictive a patru şcoli de pe raza judeţului Argeş, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie – august 2005.
“CJ Argeş a primit pe nedrept 880.000 euro”
Judecătoria Piteşti a respins recent cererea de liberare condiţionată a fostului preşedinte al Consiliul Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, după ce instituţia pe care a condus-o a accesat 900.000 euro, din fonduri PHARE, pentru reabilitarea a patru şcoli din judeţ, pe motiv că ar fi fost afectate inundaţiile din aprilie-august 2005. Potrivit DNA, niciuna dintre unităţile şcolare n-a suferit avarii la respectivele intemperii.
Practic, fondurile nerambursabile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată, după cum au demonstrat procurorii. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu şi cei trei primari, iar în baza ei, cu ajutorul unor documente fictive, banii europeni au şi fost accesaţi.
"În cererea de finanţare a fost menţionat un document intitulat <<Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş>>, document care, în fapt, nu există, situaţie despre care avea cunoştinţă inculpatul Nicolescu, în virtutea funcţiei sale de vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. În pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în 8 iunie 2006, a fost încheiat respectivul contract de grant, astfel că beneficiarul, CJ Argeş, a primit pe nedrept suma totală de peste 880.000 euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE", susţine DNA.
Toate contractele pentru reabilitările şcolilor închipuit afectate de inundaţii, după cum a concluzionat DNA, au fost derulate în perioada 2006-2008. Lucrările de reabilitare au fost realizate de o singură firmă, S.C. Zeus S.A. (aflată, potrivit procurorilor, în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia Nicolescu), firmă care a încasat integral sumele aferente, atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate.
Potrivit rechizitoriului, în perioada executării proiectului, Nicolescu a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare), prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate.
Grădiniţa Gălăşeşti-Budeasa, în care învaţă 29 de copii, a fost reabilitată de Zeus SA
Aproape 200 mii euro pentru Grădiniţa Gălăşeşti-Budeasa
Printre cele patru unităţi de învăţământ care au înghiţit cei 880.000 euro se numără şi actuala Grădiniţa Gălăşeşti din comuna Budeasa, care a presupus mai mult decât o reabilitare, fiindcă vechea clădire a fost practic demolată, pentru a fi ridicat, cu aproape 200 de mii de euro, actualul imobil în care învaţă, acum, 14 preşcolari şi, la comun, alţi 15 copii de clasa zero şi clasa I.
“Eu în 2005 nu eram în primăria Budeasa. Dar inundaţii au fost în comună, asta pot să vă spun. Mai departe, legat de scandalul cu grădiniţa afectată sau nu de inundaţii, nu mă pronunţ. Era înaintea ei o şcoală/grădiniţă foarte degradată. În momentul în care s-a făcut clădirea (2007-2008), s-a ridicat, practic, din temelii: cea veche s-a dat jos de tot şi s-a făcut asta nouă. Cu banii ăştia pentru care a ieşit scandalul, s-a demolat cea veche şi s-a făcut cea nouă”, explică, pentru Adevărul, Nicolae Rachieru, primarul Comunei Budeasa.
Comuna Budeasa mai are alte patru grădiniţe şi trei şcoli în care, învaţă, în total aproape 300 de copii.
Şcoală neafectată, într-o zonă inundată
Inundaţii au fost, într-adevăr la Budeasa, la fel cum au fost şi la Curtea de Argeş, acolo unde Şcoala generală nr. 1 Carol I a fost reabilitată prin aceeaşi schemă, de aceeaşi firmă, cu fonduri Phare nerambursabile, doar pentriu că se afla în perimetrul afectat.
Şcoala generală nr. 1 Carol -Curtea de Argeş, reabilitată de aceeaşi firmă, Zeus SA.
“În condiţiile în care a apa a trecut dintr-un magazin în altul, până la calea ferată, vă daţi seama ce inundaţii au fost. Au fost blocaje în zona Capra Neagră şi toată valea, care e regularizată, a fost inundată. Au fost pagube destul de însemnate, şi pe magazine, şi pe stradă. Nu ştiu ce a păţit şcoala… E un dosar făcut la vremea aia, nu ştiu ce s-a întâmplat. Ideea e că toată zona a fost prinsă ca fiind afectată de inundaţii, iar şcoala s-a reabilitat”, a explicat, pentru “Adevărul”, actualul primar al municipiului Curtea de Argeş, Constantin Panţurescu.
La fel s-a întâmplat şi cu celelalte două şcoli, din Câmpulung.
Fostul preşedinte a al CJ Argeş, Constantin Nicolescu a explicat, în timpul anchetei, că şolile aveau nevoie de reabilitare şi a considerat că este vorba de un dosar politic. "Un dosar fabricat de la cap la coadă la comandă politică, având ca unic scop să-l discrediteze, pe plan local, naţional şi internaţional, pe omul politic Constantin Nicolescu. Scopul este acela de a schimba în mod abuziv votul şi mandatul pe care argeşenii l-au acordat unui om şi unei echipe politice şi de a trece destinele judeţului în alte mâini, care nu au nimic în comun cu Argeşul şi cu argeşenii”, precizau, atunci, avocaţii lui C-tin Nicolescu.
Cine răspunde de ficţiunea pe bani reuropeni
În scandalul reabilitărilor fictive cu fonduri PHARE, pe lângă fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, au mai fost condamnaţi şi Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la S.C. Zeus S.A., care a primit patru ani de închisoare. Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa la data faptelor, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni la data faptelor, Gheorghe Nicuţ, primar al municipiului Curtea de Argeş la data faptelor şi Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, la data faptelor, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.
Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş la data faptelor, iar diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea au primit pedepse de câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.
De amintit că în acelaşi dosar a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare şi patronul PIC, Cornel Penescu, care însă nu are legătură directă cu reabilitările propriu-zise. S-a întâmplat după ce anchetatorii au descoperit în biroul lui Penescu un stick în care nota toate cadourile date unor demnitari, printre care se număra şi C-tin Nicolescu.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2006 – 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588 de lei pentru ca CJ Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.
Se încarcă comentariile...
