Medic: „Dacă pacienţii nu respectă indicaţiile terapeutice, ar trebui să plătească intervenţiile cauzate de agravarea bolii“

Felix Sârboiu, doctorul care a pus bazele Compartimentului de chirurgie vasculară de la Spitalul Judeţean Argeş, spune că pacienţii care nu respectă indicaţiile terapeutice şi de regim alimentar sau nu vin la controalele periodice obligatorii ar trebui obligaţi să plătească următoarele intervenţii cauzate de evoluţia nefavorabilă a bolii.

Despre doctorul Felix Sârboiu, medicul venit în 2012 de la Spitalul Floreasca din Capitală la Spitalul Judeţean din Piteşti, se spune că s-a mutat cu totul lângă pacienţi. Are zile în care nu mai ajunge acasă nici cât să-şi vadă familia. O situaţie la care a ajuns nu doar datorită pasiunii pentru meserie, ci şi din cauza situaţiei concrete din Spitalul Judeţean Argeş, care, ca majoritatea unităţilor din ţară, se confruntă cu un deficit de specialişti.

„Că nu mai ajung să-mi văd familia, nu este o problemă doar a mea. Este o problemă a societăţii care seamănă tot mai mult cu un organism ce suferă de o boală autoimună şi ajunge să-şi devoreze celula de bază, familia. Câteodată, nu ai ce să faci. Este o meserie vocaţională. Dacă n-o faci cu pasiune, mai bine n-o faci. Sunt zile în care stau şi 24 de ore în spital, pentru că asta e situaţia, suntem puţini, nu mă plâng. Daţi-mi dvs. o altă soluţie pentru amărâţii ăştia care vin cu probleme! Ce mă doare pe mine e altceva. Că încă mai sunt mulţi pacienţi care nu au nici cel mai mic instinct de conservare. E un fel de îndărătnicie", spune medicul Felix Sârboiu.

Iar atunci când pacienţii sunt refractari, consecinţa este, după cum explică doctorul, o irosire a şanselor şi a resurselor.

"Cu toate că le desenez fel de fel de schiţe prin care le explic ce urmează să le fac, le dau inclusiv sursă bibliografică pe Internet, în caz că doresc să se documenteze suplimentar, cu toate că la externare le explic ce le-am făcut şi de ce este nevoie să respecte un anumit regim alimentar şi de repaos după operaţie, nu ţin cont de aceste lucruri. Îşi sabotează propria sănătate, dar şi munca noastră, până la urmă, pentru că eu, ca medic, stau până la 11 ore în operaţie ca să-i salvez de la amputare un picior, să spunem, şi viaţa, poate, iar el, ca pacient, crede că dacă s-a rezolvat o dată problema, poate să facă ce vrea, fiindcă va merge şi a doua, şi a treia oară”. 

"Dacă ar fi puşi să plătească ulterior, ar avea grijă şi la indicaţii"

Doctorul de la Spitalul Judeţean sugerează o iniţiativă legislativă prin care pacientul care nu respectă indicaţiile terapeutice, respectiv de regim alimentar, sau nu vine la controalele periodice obligatorii să fie obligat să plătească următoarele consultaţii la care evoluţia nefavorabilă a bolii îl obligă să ajungă.   

“E o problemă foarte spinoasă, pentru că sunt situaţii în care pacientul se pliază greu. Într-adevăr, ceea ce le cerem nu este uşor. În primul rând trebuie să aibă capacitatea de a înţelege treaba asta, dar nimic nu se realizează fără un efort de voinţă. Gândiţi-vă ce efort de voinţă facem noi, medicii, ca să ne facem treaba în condiţiile în care lucrăm subfinanţaţi şi cu deficit de personal! Pentru că aici situaţiile sunt de aşa natură încât eşti nevoit să rămâi în spital, chiar dacă ţi s-a terminat programul. Şi vine un pacient pe care l-ai operat în urmă cu o lună, pentru care te-ai cocoşat în sala de operaţie şi care tocmai a ajuns din nou la Urgenţe pentru că n-a respectat indicaţiile tale şi pe care trebuie să-l operezi din nou, de cele mai multe ori lăsându-i pe alţii să aştepte şi, poate, alocându-i din timpul tău liber, fiindcă altă soluţie nu e. Dacă astfel de pacienţi ar fi puşi să plătească ulterior, ar avea grijă şi la indicaţii, s-ar prezenta şi la controale, lor le-ar fi mai bine, ar avea şanse mai mari de recuperare şi nici n-ar mai consuma degeaba resursele spitalului”, mai spune doctorul Felix Sârboiu.

Felix Sârboiu spune că, anual, sunt sute de cazuri în care, după intervenţii chirurgicale complexe, pacienţii care pleacă pe picioare acasă revin la spital în situaţii mai grave decât cele care i-au adus iniţial pe masa de operaţie. Mulţi dintre cei cu şanse de recuperare uriaşe mor tocmai din aceste cauze.

„Un pacient agresat chirurgical – fiindcă orice intervenţie chirurgicală asupra unei persoane reprezintă o agresiune intensă asupra organismului – nu este un om <<nou>> după operaţie, aşa cum tinde el să creadă. În momentul în care ai operat un pacient, el, pe moment, se simte bine. Simptomatologia se ameliorează. Dar, ca organismul lui să revină la parametrii normali, are nevoie de cel puţin şase luni, timp în care trebuie să facă ce-i spune medicul. Fiindcă tu, ca medic ai responsabilitatea lui şi după ce iese din spital. În Occident, intervenţiile de chirurgie vasculară programată sunt limitate de capacitatea de înţelegere a pacientului în legătură cu ceea ce se întâmplă, respectiv de cooperarea pacientului. Pentru că dacă pacientul nu este dispus să coopereze, agresiunea chirurgicală îi precipită afecţiunea. Şi atunci, automat, devine contraproductiv. Primul principiu e să nu aduci pacientul într-o stare mai proastă decât a venit el, iar dacă omul nu este dispus să-ţi urmeze sfaturile, nu este dispus să ţină cont de ceea ce-i spui, ca să se însănătoşească şi să-şi revină, dacă nu are grijă să se recupereze, este ca şi un bolnav care are o rană şi în loc să o îngrijească, el calcă pe ea. E ca un fel de masochism, pentru că îşi agravează propria boală”, mai spune medicul piteştean.

"Nu există educaţie medicală"

Medicul atrage atenţia asupra cauzelor principale care generează astfel de situaţii: lipsa de cultură medicală şi lipsa dorinţei de cooperare a pacienţilor.

„La noi e destul de greu să-i educi pe pacienţi. Nu există educaţie medicală, asta şi din cauza faptului că medicul de familie, care ar trebui să se ocupe inclusiv de aşa ceva, nu are posibilitatea fizică, timpul fizic să facă acest lucru. De ce? Pentru că trebuie să completeze nenumărate formulare ca să poată să-şi încaseze banii de la CAS, astfel încât şi el să poată supravieţui. Adică se face mai mult muncă birocratică decât ceea ce ar trebui: medicină! Sistemul trebuie însănătoşit printr-o legislaţie corespunzătoare, amendarea legislaţiei existente care este incompletă, pentru că nu poţi să laşi unui medic de familie doar 4 minute să consulte un pacient, pentru că celelalte 15 trebuie să le aloce completării de documente! Schimbat acest lucru, pacientul poate să meargă să-l tragă de mânecă pe medic şi să-i spună: şi eu sunt aici, şi eu am fost operat, şi eu sunt bolnav, te rog acordă-mi atenţia cuvenită! De multe ori, sistemul acesta birocratic care este impus medicului de familie vine în întâmpinarea necesităţilor şi cerinţelor pacienţilor. Din această cauză, multe probleme sunt neglijate. Pacienţii ajung destul de târziu la noi, pentru că sunt diagnosticaţi destul de târziu", spune doctorul. 

Felix Sârboiu aminteşte şi de problema exodului medicilor români.

"De fiecare dată, când găsim o problemă în situaţia actuală, trebuie să ne uităm în urmă, să vedem ce anume a declanşat toată treaba asta. Sunt nişte corecţii şi reparaţii morale care ar trebui instituite, pentru redobândirea demnităţii medicului şi pacientului şi a locului sistemului medical în societate. Eu spuneam din anii '90 că această politică dezastruoasă de cadre pe care o vedeţi, o să ducă la un exod al medicilor: <<o să plângeţi după cei pe care acum îi flituiţi. O să plângeţi pentru că o să ajungeţi voi să fiţi trataţi de nişte incompetenţi. Dacă semănaţi vânt, veţi culege furtună!>>”, avertiza, atunci, medicul.

Felix Sârboiu s-a născut şi a copilărit în primii ani de viaţă la Satu-Mare. Ulterior, s-a mutat cu familia în Argeş. A urmat Colegiul Naţional (pe atunci, liceul) Dinicu Golescu din Câmpulung şi este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş. Şi-a început cariera de medic cu toate neajunsurile de care s-au lovit toţi absolvenţii care n-au avut o susţinere din spate. La Spitalul Judeţean Argeş a venit în 2012, după ce, anterior, profesase la Spitalul Floreasca din Bucureşti. În vara anului trecut, imediat după deschiderea noului compartiment, doctorul Felix Sârboiu a efectuat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, în premieră în Argeş, o intervenţie laborioasă, care a durat cinci ore, în care unui pacient în vârstă de 78 de ani i s-a aplicat o proteză arterială în care au fost implantate ambele artere femurale. Recordul personal este însă mult mai mare: 4 plus alte 11 ore consecutive, în sala de operaţie, în aceeaşi zi.