Lucrare monumentală, de cinci tone, modelată în cinstea Transfăgărăşanului. A fost realizată de unul dintre cei mai mari specialişti români în metaloplastie

Pe lucrarea monumentală a lui Constantin Samoilă sunt prezentate ipostaze ale constuirii celui mai frumos drum din România FOTO: arhiva personală Constantin Samoilă

La 79 de ani, Constantin Samoilă are o poveste de viaţă fascinantă: de peste 45 de ani face opere de artă în metaloplastie, iar recent a terminat o lucrare monumentală dedicată Transfăgărăşanului. Constantin Samoilă a donat cele mai multe creaţii, a realizat lucrări inclusiv pentru familia Ceauşescu, pictează şi icoane, a publicat nouă cărţi şi face parte dintr-unul dintre cele mai importante coruri din ţară.

Constantin Samoilă (79 de ani), inginer ca formaţie şi originar din satul argeşean Poienărei, comuna Corbi, şi-a dedicat 45 de ani din viaţă artei. Concret, metaloplastia este arta transpunerii unui portret sau a unui peisaj prin reliefarea lor pe o tablă moale. Metoda de lucru constă în ciocănirea directă sau prin intermediul unor scule, dornuri, dăltiţe, cu ajutorul cărora se realizează profilele dorite. Una dintre cele mai cunoscute lucrări de metaloplastie din lume, este masca funerară din aur a lui Agamemnon, descoperită de Heinrich Schliemann la Micene, în 1876.

Constantin Samoilă a realizat până acum peste o sută de astfel de lucrări şi, în plus, a pictat pe sticlă icoane şi nu numai, a scris nouă cărţi şi face parte din Corala D.G. Kiriac, una dintre cele mai cunoscute şi premiate din România. Şi nu s-a oprit aici, pentru că energia sa creatoare nu are vârstă.

Cea mai recentă lucrare a lui Constantin Samoilă este una monumentală şi este dedicată Transfăgărăşanului. Cântăreşte nu mai puţin de cinci tone şi va fi amplasată pe un suport de beton. Ideea lucrării a pornit după ce maestrul a citit poezia „Veteranii“, scrisă de colonelul Ion Bratu, unul dintre cei care au lucrat la Transfăgărăşan.

„În centrul lucrării este, ca element reprezentativ, vulturul carpatin, ce ţine în gheare un pickhammer şi un târnăcop. Lucrarea va avea şi două icoane şi include opt scene autentice de pe Transfăgărăşan, scene realizate după fotografii făcute chiar în timpul construirii Transfăgărăşanului“, explică artistul Constantin Samoilă. Opera a fost amplasată în zona mănăstirii Piscu Negru din judeţul Argeş.

Luni de muncă la o singură lucrare

Constantin Samoilă a muncit mai multe luni pentru a finaliza lucrarea dedicată Transfăgărăşanului, iar pentru realizarea ei a găsit sprijin la Marin Meculescu, un fost coleg de facultate, acum director la o firmă de construcţii din Piteşti, care i-a furnizat toate materialele necesare lucrării.

De altfel, pe maestrul Constantin Samoilă îl leagă multe amintiri speciale de Marin Meculescu. Împreună cu acesta şi cu Virgil Vişoiu a realizat, în 1972, la Casa Studenţilor din Bucureşti, prima expoziţie de metaloplastie din România. O expoziţie vernisată de regizorul „Cireşarilor“, Adrian Petringenaru. Cu un an înainte, în 1971, Constantin Samoilă realizase prima lucrare în metaloplastie, inspirată din folclorul românesc, iar aceasta includea obiceiuri de nuntă şi scene din balade.

În studenţie, Constantin Samoilă a vândut mai multe lucrări la anticariate, iar materia primă, foile de aramă, o procura de la un magazin de amenajări interioare din Bucureşti.

Comandă specială pentru familia Ceauşescu

Pas cu pas, Constantin Samoilă a devenit un artist apreciat în toată ţara. Aşa se face că, nu cu mult înainte de 1989, a primit o comandă specială de la mai-marii judeţului Argeş de a realiza două lucrări în metaloplastie pentru familia Ceauşescu. Pentru Nicolae Ceauşescu trebuia să realizeze un tablou în relief cu acesta flancat în cele patru colţuri de patru domnitori. Maestrul Constantin Samoilă s-a conformat, dar, ca o formă de protest, ne-a dezvăluit că a mai realizat o lucrare, în care chipul dictatorului era flancat în cele patru colţuri de patru lumânări aprinse. „Am ţinut tabloul ascuns, vă daţi seama ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost descoperit. După un timp i l-am dat lui Radu Stancu, fostul director al Muzeului Judeţean Argeş. Şi el l-a ţinut ascuns, dar după ce s-a stins din viaţă acum câţiva ani, urma tabloului s-a pierdut“, mărturiseşte artistul. Pentru Elena Ceauşescu, Samoilă a creat o vază din lemn cu elemente de metaloplastie, cu cinci obiceiuri de iarnă.

Lucrează şi zece ore pe zi

Cum se realizează o lucrare de metaloplastie? Tabla de aramă trebuie făcută maleabilă ca să poţi lucra. Mai întâi se decăleşte, apoi trebuie curăţată perfect, după care se transpune desenul pe tablă cu creionul. Trasarea se face cu dornuri ascuţite, prin apăsare. Urmează a doua decălire şi o nouă curăţare. Se lucrează şi pe faţă, şi pe spate, cu pixuri cu forme diferite şi cu un ciocan. Urmează a treia decălire, iar apoi partea de şlefuire a părţii ieşite în relief, partea interioară rămânând închisă la culoare: aşa se creează efectul de lumini şi umbre al lucrării. Apoi se umplu părţile din spate cu o răşină sintetică şi ultima parte constă în montarea lucrării, în general pe suporţi de brad, explică artistul.

„Nu e uşor să lucrezi în metal, trebuie să cunoşti metode de modelare, să-ţi creezi instrumentele necesare, să descoperi metode de îmbunătăţire a efectului de umbră şi lumină, să duci materialul în etape de înmuiere, apoi, la revenirea lui. Trebuie să-l bronzezi, să-l montezi. Asemănătoare cu lucrul în metal este sculptura în lemn. Ai greşit, e greu să mai revii. De cele mai multe ori, dacă ai greşit ceva, renunţarea este obligatorie. Desenul şi trasarea sunt elemente exacte şi n-ai voie să dai greş. Creionul se şterge, culorile în ulei se acoperă, acuarela se poate transfera, sticla se poate şterge, dar tabla nu mai poate fi adusă la forma iniţială“, completează Constantin Samoilă.

Artistul îşi începe ziua de lucru la ora 8.00 dimineaţa şi cel mai adesea stă şi zece ore în atelier. „O fac din plăcere“, ne mărturiseşte. De altfel, el a donat majoritatea lucrărilor: 40 – la Casa de Cultură Domneşti, 20 – la Căminul Cultural din Corbi şi alte 40 de lucrări au fost donate Căminului Cultural din satul natal, Poienărei.

O expoziţie întreagă, cumpărată odată

Constantin Samoilă nu se ocupă numai de metaloplastie. El este pasionat şi de pictura pe sticlă. De altfel, în 1990, a avut o expoziţie cu 12 icoane pe sticlă la Piteşti. La eveniment a fost prezent şi un ataşat al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti. Iar oficialului britanic i-au plăcut atât de mult lucrările, încât le-a cumpărat pe toate.

Tot după Revoluţie, mai mulţi colecţionari din Grecia, Statele Unite ale Americii şi Japonia au achiziţionat lucrări semnate de către Constantin Samoilă.