Guvernul a făcut primul pas pentru declararea Munţilor Făgăraş drept Parc Naţional. Salvamont Argeş: „E un mare beneficiu pentru habitatul natural“

Printr-un memorandum semnat miercuri, Guvernul a aprobat iniţierea procesului de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş ca un parc emblematic al României şi Europei. Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aproximativ 2000 km2, iar prin declararea lor drept parc naţional se va asigura conservarea celor 27 de tipuri de habitate naturale.

Potrivit documentului semnat miercuri, etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, se vor derula în perioada octombrie 2016-2020.  

"Un veritabil Yellowstone European"

Noul statut va sigura în cazul Munţilor Făgăraş, conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de valoros.

“Parcul Naţional Munţii Făgăraş va constitui cel mai important rezervor de biodiversitate din Munţii Carpaţi cu 27 de tipuri de habitate naturale, 6 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 4 de peşti, 13 de nevertebrate şi 66 de plante endemice, toate de interes european, rezervor de apă curată cu debit constant şi cel mai mare bazin forestier al României. Sub raportul suprafaţă / bogăţia biodiversităţii, această arie va deveni un veritabil <<Yellowstone European>>”, se arată într-un comunicat de presă.

“Ne întrebăm de ce vin urşii în grădinile oamenilor. Vin tocmai pentru că le-am tăiat pădurile”

Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş explică de ce această măsură este extrem de benefică pentru flora şi fauna acestui masiv muntos, cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului carpatic.

“E vorba de un mare beneficiu pentru habitatul natural. Românul este croit pe câştiguri imediate, din defrişări şi alte activităţi prin care face tot posibilul să scoată bani, de dimineaţă până seara. Dacă luăm în calcul ritmul ăsta şi ne gândim la ce-o să fie peste 50 de ani, ne dăm seama că nu e ok. Nu mai vorbesc de ceea ce o să fie peste 100, 200 de ani. Păstrarea habitatului natural nu poate să fie decât benefică. Ne întrebăm de ce vin urşii în grădinile oamenilor. Vin tocmai pentru că le-am tăiat pădurile, pentru că nu mai au habitat. Îşi părăsesc teritoriile şi încep să caute hrană acolo unde, până atunci, nu s-ar fi dus să caute”, a declarat, pentru Adevărul, Ion Sănduloiu. 

"Într-un parc natural trebuie să fie un ritm de exploatare foarte strict controlat"

Unul dintre argumentele luptei pentru dobândirea acestui statut este şi faptul că acesta ar crea o oportunitate foarte bună pentru o dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul.

“Un parc natural nu înseamnă neapărat că nu se taie acolo. În general, într-un parc natural trebuie să fie un ritm de exploatare foarte strict controlat (...)”, mai spune Ion Sănduloiu, care aminteşte că peste tot pe unde s-au luat astfel de măsuri, lucrurile au mers mai greu la început. 

“În Zărneşti, Câmpulung, au apărut deja ghizi montani. Oamenii au început să meargă pe munte însoţiţi de ghizi pregătiţi de parcul Natural Piatra Craiului... Deci, uşor-uşor oamenii încep să se orienteze, aşa cum trebuie, către condiţiile durabile de exploatare a muntelui. Apoi, trebuie să luăm şi exemplu de la alţii... Toţi cei care am mers în Alpi, am admirat ordinea şi rigoarea de acolo. Ne place la străini, unde nu aruncăm hârtia pe jos. În schimb, când ne întoarcem acasă, ne spunem că merge şi asa. Aruncăm şi ambalajul, schimbăm şi uleiul pe marginea drumului şamd. Şi la ei lucrurile bune s-au făcut cu anumite constrângeri. N-a fost o fericire când s-au luat respectivele măsuri, dar lucrurile au intrat în normalitate când oamenii şi-au dat seama că de fapt e un lucru bun să protejezi natura”, mai spune Ion Sănduloiu. 

Potrivit memorandumului semnat miercuri, responsabil cu activitatile de analiză, aprobare şi planificare a acestui demers este un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor.

De precizat că ţara noastră are 13 Parcuri Naţionale cu o suprafaţă totală de cca. 300.000 ha, adică aproximativ 1,5% din suprafaţa României.