FOTO: Experimentul Piteşti, disecat între pereţii fostei închisori comuniste. A început a patra ediţie a Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti”
0
Fosta închisoare comunistă Piteşti şi-a deschis porţile pentru publicul larg, marţi, la startul cursurilor celei de-a patra ediţii a Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti”. Printre istorici şi cercetători, în mijlocul studenţilor selectati să participe la această sesiune s-a aflat şi Gheorghe Plop, unul dintre supravieţuitorii Experimentului Piteşti.
Cea de-a patra ediţie a Şcolii de Vară ce se desfăşoară săptămâna aceasta la Piteşti sub genericul Fenomenul Piteşti, îi invită pe studenţii participanţi să ia parte la o serie de prelegeri ale unor istorici şi cercetători ai trecutului recent, dar şi la mărturii ale unor foşti deţinuţi politici care au trecut prin ororile experimentului de reeducare prin tortură.
„Fenomenul Piteşti, iniţiat între zidurile fostei închisori comuniste din Argeş şi desfăşurat între noiembrie 1949 şi decembrie 1951 nu s-a limitat însă la deţinuţii de aici, “experimentul” fiind aplicat şi în alte închisori din România comunistă (Gherla, Canal, Târgu Ocna şi Braşov).
"Erau forţaţi să-şi mănânce fecalele şi să-şi bea urina"
Reeducarea aplicată deţinuţilor urmărea distrugerea fizică şi morală a condamnaţilor prin combinarea celor mai crude şi inumane metode de tortură fizică şi psihologică, aplicate de către alţi colegi deţinuţi.
„Fenomenul Piteşti a fost o activitate a regimului comunist pusă în practică de către Securitate prin intermediul foştilor deţinuţi politici. Prin închisoarea de la Piteşti au trecut 600 de studenţi care au fost torturaţi pentru ca Securitatea să afle de la ei informaţii despre cei rămaşi în afară, ca, ulterior, să opereze şi alte arestări. Acest lucru a fost pus în practică prin acţiuni de o violnţă ieşită din comun. S-a ajuns la torturi greu de imaginat. Unii deţinuţi erau forţaţi să-şi mănânce fecalele şi să-şi bea urina. Erau bătuţi de dimineaţa până seara la comun sau individual şi privaţi de somn. S-a întâmplat ca un deţinut să nu fie lăsat să doarmă zece zile consecutiv. Erau ţinuţi în poziţii fixe câteva săptămâni, poate chiar luni", spune Alin Mureşean, preşedintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană.
„Hrana era foarte proastă. Primeam o zeamă de murături, iar când erau sărbători, ne dădeau o zeamă cu copite. Se îmtâmpla să găseşti în gamele odată cu copita şi potcoava boului.”, povesteşte Gheorghe Plop.
Dincolo de chinurile fizice, tinerii deţinuţi erau batjocoriţi şi prin metode cu puternic impact psihologic, fiind obligaţi să-şi renege public familia, prietenii, modelele etice din libertate, credinţa şi simbolurile religioase.
"Prin bătaia comună şi individuală, deţinuţii erau obligaţi să declare tot ce anterior ascuseseră în declaraţiile lor referitor la activitatea anticomunistă dinainte de arestare. Informaţiile scrise erau trimise la Bucureşti la Securitate, care opera alte arestări. Ulterior, deţinuţii erau forţaţi să-şi renege tot ceea ce reprezenta un reper pentru ei” spune Alin Mureşean, preşedintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană.
Din victime, agresori
Tortura psihică era şi mai greu de îndurat.
“Reeducarea prin tortură însemna de fapt o distrugere trupească şi sufletească a deţinutului. În primul rând urmăreau să-ţi distrugă credinţa.”, a declarat Gheorghe Plop, 91 de ani, fost deţinut politic, supravieţuitor al „Experimentului Piteşti”.
“Proba supremă era să demonstreze că s-au transformat şi să treacă de partea cealaltă a baricadei, devenind din victime agresori: Erau puşi să facă de pază, să devină informatori sau să-i bată pe colegii lor deţinuţi”, mai spune Alin Mureşean, preşedintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană.
Unii dintre deţinuţi au cedat psihic şi şi-au curmat suferinţa prin sinucidere. Cei mai mulţi au îndurat chinurile până la finele experimentului.
“N-au murit foarte mulţi oameni în închisoarea de la Piteşti pentru că nu acesta era scopul. Unul singur a fost ucis intenţionat, Alexandru Bogdanovici. Ceilalţi 11, fie s-au sinucis, cum s-a întâmplat în cazul a doi deţinuţi care s-au aruncat de la etaj în golul scărilor, fie au murit în urma unor complicaţii generate de bătăile ce le-au fost aplicate”, mai spune Alin Mureşean, preşedintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană.
Şcoala de Vară de la Piteşti, organizată de Centrul de Studii în Istorie Contemporană în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer România, Fundaţia Sfinţii Închisorilor va rămâne deschisă până pe 24 iulie.
Se încarcă comentariile...
