De ce avem tendinţa să greşim la fel de mult ca în trecut: „Repetăm ceea ce nu reparăm“

De ce avem tendinţa să greşim la fel de mult ca în trecut: „Repetăm ceea ce nu reparăm“

FOTO Shutterstock

Specialiştii au ajuns la concluzia că, în ciuda faptului că mintea noastră conştientizează o greşeală, avem tendinţa de a o repeta la nesfârşit.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Fiecare are tendinţa, la un moment dat, să repete aceeaşi greşeală de mai multe ori şi acest lucru nu este nici descurajant, nici o anomalie. Deşi pentru persoana respectivă sau pentru cei din jur repetarea greşelilor poate crea disconfort, există o tendinţă naturală de a recurge la acest gest. Sub stres, mecanismele primare de gestionare a emoţiilor, formate in perioada copilăriei, tind să capete teren fără a li se acorda o semnificaţie logică", explică, pentru Adevărul psihologul Erna Constantin. 
 
 Motivele pentru care ajungem să repetăm faptele pe care noi înşine le regretăm au legătură cu anii copilăriei. 
"În copilărie, creierul este dominat mai mult de sentimente decât de analiza faptelor şi a consecinţelor acestora. Faptul că sentimentele domină judecata, analiza, previzibilitatea şi sensibilitatea faţă de alte perspective este, în anumite cazuri, motivul pentru care dietele nu funcţionează, sau pentru recidiva dependenţilor", mai spune specialistul.
 
Din greşeli învaţă omu'
 
Dacă memoria ar sedimenta perfect cauzele şi efectelegreşelilor noastre am putea beneficia, poate, de un sistem de autoprotecţie  pe termen lung, astfel încât  să n-o mai luăm pe calea greşită şi a doua sau a treia oară. Din păcate, memoria ne e un sfetnic bun doar un scurt interval de timp după ce am comis greşeala. Apoi, avem tendinţa să uităm efectul sau să-i diminuăm importanţa.
 
"În primul rând, cineva nu vrea să facă greşeli şi apoi îşi spune că <<din greşeli învaţă omul>>, pentru că greşelile aduc cu ele lecţii pe care persoana respectivă nu s-a gândit să le înveţe în mod intenţionat. Sunt şi cazuri în care continuăm să facem aceleaşi greşeli de nenumărate ori şi, într-un fel, credem că într-o zi vom ajunge în mod miraculos la acest sfânt graal al fericirii vieţii. Într-o lume perfectă, poate că ar fi aşa, dar ştiţi că societatea în care trăim este departe de a fi perfectă", mai spune cunoscutul  psiholog.
 
 Ne întrebăm adesea dacă repetrea greşelilor este doar o chestiune de voinţă şi control. Iată ce spun specialiştii!
 
 "Există pur şi simplu prea multe lucruri de făcut şi nu este suficient timp pentru a le face pe toate, plus că orientarea spre soluţie şi nu spre greşeală apare atunci când repetarea ei aduce suficiente dezavantaje persoanei, suficient de importante, astfel încât să intervină motivaţia de a pune stop acestui mecanism. De a găsi o explicaţie conformă cu ceea ce este persoana, cu condiţia ei, de a privi lucrurile dintr-o altă perspectivă mai avantajoasă, de a se menţine atenţia asupra a ceea ce este făcut <<altfel>> şi de a acţiona în acest sens, în mod repetat, pentru a se crea un alt obicei mai raţional. Repetăm ceea ce nu reparăm", mai spune cunoscutul  psiholog.
 
"Drumul cel mai scurt este cel pe care îl cunoşti deja"
 
Ei bine, sunt şi oameni care reuşesc să înveţe suficient din prima greşeală, astfel încât să nu o mai repete. Dar cei mai mulţi, nu ajung la această "performanţă".
 
"Studii în neuroştiinţe ajung la concluzia că este dificil să nu mai repeţi anumite greşeli. Ceea ce ar putea să nu sune încurajator. Însă există un sens în acest caz. La fel ca atunci când se spune că <<drumul cel mai scurt este cel pe care îl cunoşti deja>>, fiecare gând, acţiune sau emoţie reprezinţă un impuls nervos care străbate o cale nuronală. Este acelaşi fenomen care înseamnă că poţi ajunge undeva prin a te pierde în acelaşi mod în care ai făcut-o ultima oară", explică specialistul. 
 
 Vestea bună sau mai puţin bună, care ne-ar putea, cel puţin, feri de autoînvinovăţire, este că, fără un mecanism de conservarea supradezvoltat, nu putem controla decât parţial repetarea greşelilor. 
 
"Atunci când este făcut ceva considerat, la nivel subiectiv, ca fiind bun sau corect, se creează o cale. La fel şi atunci când o acţiune este etichetată ca fiind incorectă sau greşită. Motivul pentru care sunt repetate greşelile este întoarcerea implicită la căile neuronale existente. Practic, atunci când se repetă greşelile se construiesc obiceiuri: bune sau rele", încheie psihologul Erna Constantin. 
 
 
citeste totul despre: