De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă în Săptămână Luminată. Explicaţiile ÎPS Calinic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Facebook Arhiepiscopia Argesului şi Muscelului
Foto: Facebook Arhiepiscopia Argesului şi Muscelului

Creştin-ortodocşii sărbătoresc vineri „Izvorul Tămăduirii”, ziua în care se sfinţesc apele. ÎPS Calinic Argeşeanul explică de ce praznicul nu este întâmplător pus de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată.

În vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii ortodocşi sărbătoresc „Izvorul Tămăduirii”, sărbătoare care aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului: Maica Domnului i s-a arătat împăratului Leon cel Mare, căruia i-a descoperit un izvor cu apă vindecătoare.

    

„Nu în mod întâmplător, în această Săptămână Luminată de Învierea lui Iisus Hristos Domnul, Izvor al mântuirii lumii, pentru că toţi sunt chemaţi la ospăţul Învierii, Biserica Drepmăritoare Creştin Ortodoxă, a aşezat în vinerea săptămânii şi prăznuirea Maicii Domnului, ca ceea ce a izvorât, prin puterea Fiului Său, vindecări de trup şi suflet. La glasul ei, Leon cel Mare, împăratul Bizanţului, zideşte o biserică lângă izvorul de ape limpezi, în Contantinopolul creştin de atunci. La acest izvor şi cu apa limpede ţâşnitoare au înviat morţi, au văzut orbi, s-au vindecat de piatră la rinichi, frigurile pe unii i-au lăsat, de oftică alţii s-au vindecat, iar pe alţii de surzenie, ulcere şi cangrene, lepră şi pelagră, lăcrimarea ochilor şi albeaţa, astmul, buba cea rea şi pojarul!", explică ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.

Leon cel Mare a ridicat în apropierea izvorului o biserică unde se spune că s-au săvârşit apoi multe minuni. Acest lăcaş, situat în vechiul cartier Vlaherne (Turcia), se mai vede şi astăzi în Istanbul.

Slujba de sfinţire a apei - Aghiasma Mică

În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, vineri s-a savârşit slujba de sfinţire a apei, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate.

În Mioveni, în pădurea din Făget, acolo unde se află un izvor ce poartă numele sărbătorii de azi - Izvorul Tămăduirii - credincioşii au venit cu sutele pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei.
 

La fel s-a întâmplat şi în Ştefăneşti- Argeş.

ARGEŞ. De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată. ÎPS Calinic:
ARGEŞ. De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată. ÎPS Calinic:

Slujba de Izvorul Tămăduirii, la Ştefăneşti Foto: Nicolae Velcea

Credincioşii s-au adunat la slujba oficiată în pădure pentru a lua Aghiasma Mică.

ARGEŞ. De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată. ÎPS Calinic:
ARGEŞ. De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată. ÎPS Calinic:

Slujba de Izvorul Tămăduirii, la Ştefăneşti Foto: Nicolae Velcea

Cea mai întâlnită icoană cu "Izvorul Tămăduirii"

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii s-a generalizat în Biserica Ortodoxă în timpul secolelor V-VI, iar de atunci praznicul "Izvorul Tămăduirii" a fost redat în icoane în mai multe modalităţi.

"Cea mai întâlnită icoană este însă aceea care o prezintă pe Maică Domnului cu mâinile ridicate în rugăciune sau Orantă, având în faţă un potir în care stă Mântuitorul Hristos copil - Emanuel - binecuvântând cu mâna dreapta. Hristos este Izvorul dătător de viaţă. Maica Domnului, fiind mama Sa şi unită într-un mod deosebit cu El, primeşte binecuvântările Lui, inclusiv darul vindecării de boli şi devine şi ea izvor al tămăduirii", explică, vineri,

ARGEŞ. De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată. ÎPS Calinic:
ARGEŞ. De ce sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” a fost pusă de Biserica Ortodoxă în Săptămână Luminată. ÎPS Calinic:

Biserica Izvoarelor de Leac din Argeş, loc de pelerinaj mai ales în vinerea izvorului Tămăduirii, este un complex de izvoare, troiţe şi mici capele ortodoxe întins pe dealul numit "Valea Radului", în apropierea localităţii Vâlcele Crâmpotani din comuna Merişani, judeţul Argeş. 

  

Lgenda femeii care şi-a recăpătat vederea

Legendele locului explică de ce apele de aici au căpătat renumele de izvoare de leac. Una dintre ele pomeneşte de Elisabeta Bădescu, o pustnică oarbă încă de la vârsta de numai zece ani, despre care se spune că după mult post şi rugăciune, spălându-se cu apa din aceste izvoare, şi-a recăpătat şi ea vederea.

Fiica Elisabetei Bădescu, Valerica Lungu, este chiar ctitorul principal al bisericuţei din acest loc. A murit în urmă cu câţiva ani, dar a lăsat în urmă o cărticică în care mărturisea: "Intrând pe Valea Radului, unde se află <<pârâul de leac>>, intri parcă în "ţinutul primordial", pus spre conservare. Unele tradiţii sunt precreştine: aici oamenii se întâlneau în mare tăcere, în templul tăcerii, cu Îngerul Pământului, care din izvorul divin dădea apa Îngerului Apei, pentru sănătatea lor, apoi Îngerul Aerului o ridica deasupra lumii, dăruind-o Îngerului Focului, care o dădea Soarelui, pentru a-i păstra moleculei nemurirea în Inima Universului".

.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Biserica Izvoarelor de Leac şi apa tămăduitoare la care şi-au găsit alinarea Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Mihnea Turcitul

Pompierii au salvat o oaie captivă într-un canion format în albia râului Argeş. „O intervenţie aproape imposibilă“

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite