Cum a ajuns iepuraşul în reclamele de Paşte. Ce a transformat un simbol păgân într-un personaj atât de popular pentru cea mai mare sărbătoare creştină

Simpaticul şi foarte comercialul iepuraş aducător de ouă roşii, transformat într-o adevărată industrie legată de sărbătorile Pascale, monopolizează, an de an, în magazine, rafturile cu produse specifice acestei perioade.

Deşi n-au nimic de-a face cu semnificaţia învierii Domnului, iepuraşii de pluş, dar mai ales cei de ciocolată şi multele alte dulciuri ce iau forma animăluţului asociat celei mai mari sărbători a creştinătăţii, aduc, în perioada Paştelui, profituri colosale producătorilor şi comecianţilor care speculează acest simbol.   

“Legătura atât de strânsă dintre sărbătoarea Paştelui şi simboluri considerate păgâne, precum iepuraşul sau puişorii de găină, este una fundamentată de-a lungul timpului, datorită asocierilor cu conceptul de <<renaştere>>”, explică, pentru "Adevărul", Alina Axenciuc, specialist în marketing. 

 Iepurele, sinbolul fertilităţii

Alegând simbolul dintr-o tradiţie pre-creştină legată de fertilitate, nemţii au fost primii care au speculat imaginea gingaşului animăluţ.

“În plan istoric, mitul iepuraşului, ca simbol al Paştelui, poate fi urmărit până în secolul XIII, în Germania, unde încă erau adorate zeităţile. Eostra, considerată zeiţa fertilităţii şi a primăverii avea ca simbol iepurele datorită ratei mari de reproducţie. Cu anii, acesta a devenit şi el o figură legendară care făcea ouă”, mai spune Alina Axenciuc.

O veche legendă specifică ţărilor Europei de Nord povesteşte că zeita Eostra ar fi salvat, într-o iarnă, din zăpadă, o pasăre grav ranită, transformând-o într-o iepuroaică, lăsându-i însă capacitatea de a de a depune ouă. Ca să-i mulţumească pentru că i-a salvat viaţa, spune legenda, iepuroaica-pasăre înfrumuseţa, din când în când, cu desene şi resturi vegetale ouăle sale, pentru a i le oferi în dar zeiţei. 

În anii convertirii populaţiilor păgâne la creştinism, misionarii au încercat să adapteze tradiţiile comunităţilor respective la cele creştine  Şi cum sărbătoarea păgână a zeiţei Eostra avea loc în aceeaşi perioadă cu sarbătoarea creştină a Învierii Domnului, iepuraşul s-a inserat uşor, uşor, şi în tradiţiile ce ţineau de Paşte.

“De la figura legendară ce depunea ouă şi până la a fi o reprezentare a Paştelui, au trecut secole, însă pentru ca această sărbătoare să fie mai atractivă pentru copii, iepuraşul rămâne până în ziua de astăzi creatura care aduce cadouri în această perioadă”, mai spune specialistul în marketing. 

Cu rimpul, iepuraşul a devenit o industrie

O conntribuţie importantă la răspândirea simbolului iepuraşului care împarte ouă colorate a avut-o, la sfârşitul secolului al XVII-lea, un medic geman din Heidelberg care a distribuit sute de ilustrate înfaţişând simpaticul animăluţ în acţiune.

“Primele utilizări ale imaginii iepuraşului în reclame, menite să sporească vânzările în cadrul sărbătorilor Pascale, au fost ale producătorilor de dulciuri care realizau ouă de ciocolată. Din acel moment, acest simbol a fost exploatat pentru a creşte simpatia, în general a copiilor, pentru produsele al căror garant este iepuraşul. Utilizarea în reclame a unui simbol încărcat de conotaţii pozitive, asigură că este câştigată simpatia publicului prin transferul de imagine asupra produsului pus în discuţie”, explică Alina Axenciuc.