Cât de tare i-a afectat pe adolescenţi pandemia. „Cele mai mari efecte provin din închiderea şcolilor“
0Restricţiile impuse de pandemie nu sunt resimţite în aceeaşi măsură de toată lumea. Psihologul şi psihoterapeutul Erna Constantin arată cum îi afectează pandemia pe adolescenţi, segmentul de vârstă încercat, oricum, de cele mai tulburătoare transformări.
Stadiul dezvoltării fizice şi psihice influenţează felul în care fiecare individ face faţă restricţiilor sub care ne aflăm.
"Adolescenţii trăiesc cu exuberanţă tranziţia de la copilărie la maturitate. Această etapă poate fi plină de descoperiri incitante, pe măsură ce adolescenţii îşi dezvoltă trăsăturile şi abilităţile unice de personalitate. Există, de asemenea, provocări care însoţesc procesul de a deveni adult. Deoarece adolescenţii sunt fundamental diferiţi de copii şi adulţi, este important să fie înţeleşi şi să poată fi sprijiniţi pe măsură ce cresc. Condiţiile pandemice interferează cu stadiile dezvoltării adolescenţilor", explică, pentru "Adevărul", Erna Constantin, psiholog şi psihoterapeut.
"Cele mai mari efecte resimţite de adolescenţi provin din închiderea şcolii"
Faptul că nu-şi mai întâlnesc prietenii, colegii, faptul că stau departe de mediul în care se simţeau în largul lor şi sunt nevoiţi să stea mai mult lângă părinţi şi fraţi le creează un disconfort.
"Dintre nevoile fundamentale ale adolescenţilor fac parte: nevoia de relaţionare, de a face parte dintr-un grup, nevoia de independenţă. În condiţiile pandemiei, aceste nevoi sunt afectate ceea ce poate conduce la o stare oscilantă a emoţionalităţii şi este necesară înţelegerea din partea părinţilor. Cele mai mari efecte resimţite de adolescenţi provin din închiderea şcolii, de a fi în casă cu membrii familiei şi de a nu se vedea cu prietenii şi colegii", mai spune Erna Constantin.
"Cerinţele de distanţare socială COVID-19 au un impact emoţional diferit asupra lor"
Potrivit specialistului, adolescenţii au nevoi de dezvoltare diferite faţă de adulţi.
"Adolescenţa reprezintă acea etapă în care se investeşte foarte mult în legături sociale şi în separarea de părinţi. Deci, cerinţele de distanţare socială COVID-19 au un impact emoţional diferit asupra lor decât asupra adulţilor. În funcţie de vârstă şi de stadiul de dezvoltare, unii adolescenţi ar putea să înţeleagă cu greu ce înseamnă pandemia şi cum afectează lumea lor.
Două dintre sarcinile de dezvoltare ale adolescenţei sunt dezvoltarea abilităţilor sociale, a empatiei şi a simţului identităţii, interacţiunile cu colegii fiind relevante în acest sens. Şcolile sunt mult mai mult decât un simplu loc pentru furnizarea de conţinut educaţional", mai spune psihoterapeutul.
În ce măsură e importantă stabilirea unei rutine
Tendinţa de a se culca târziu şi rigorile orare ale cursurilor online duc la reducerea orelor de somn. Odihna insuficientă îi face mai irascibili decât ar presupune, în mod firesc, această etapă de dezvoltare.
"Creierul adolescentului are nevoie de nouă până la zece ore de somn pe noapte. Fără o rutină, nivelurile de somn ar putea fi reduse şi atunci când acest lucru se întâmplă mai multe nopţi la rând, adolescenţii pot experimenta niveluri mult mai ridicate de stres şi niveluri mai mici de funcţionare cognitivă. Începerea orelor şcolare de dimineaţă obligă adolescenţii să se trezească, indiferent dacă sunt sau nu pregătiţi. Adolescenţii au tendinţa biologică de a adormi mai târziu seara şi de a se trezi la o oră târzie a dimineţii. Condiţiile şcolii online şi a pandemiei favorizează acest ritm de veghe-somn, îl menţin ceea ce ar putea să fie resimţită mai brusc trecerea la condiţii de normalitate, după pandemie", explică Erna Constantin.
Psihologul precizează că expunerea la mediul online a crescut în timpul pandemiei. În acest context, mai benefică decât limitarea accesului la device-uri pe care unii părinţi ar vedea-o utilă este verificarea conţinutului expunerii.
"Ceea ce este necesar de ştiut este faptul că este important conţinutul media pe care adolescenţii îl urmăresc. Este important ca părinţii să se asigure că adolescenţii folosesc reţelele sociale în moduri pozitive şi sănătoase. Sunt conţinuturi media cu impact negativ, care cresc anxietatea dintre care fac parte ştirile cu impact emoţional.
Adolescenţîi depind de dispozitivele lor mobile pentru a se conecta cu prietenii lor şi este mai important ca părinţii să îi ajute să folosească timpul de expunere într-un mod bun, mai degrabă decât să limiteze pur şi simplu utilizarea acestuia", arată Erna Constantin.
"Adaptarea la pandemie presupune evitarea riscurilor şi extragerea beneficiilor"
Potrivit specialistului, a gândi conţinutul media în termeni de costuri şi beneficii poate fi o alternativă la care un adolescent să se gândească.
"În perioada adolescenţei, creativitatea este favorizată de nevoia de cunoaştere şi de a experimenta. Acest fapt aduce beneficii, în sensul că sunt tineri care îşi pun ideile creative în aplicare în robotică, tehnologie, softuri, aplicaţii, magazine online şi care, prin promovarea lor, devin un exemplu la nivel de grup. Adaptarea la pandemie presupune evitarea riscurilor şi extragerea beneficiilor de utilizat pentru viitor. Educaţia şi sprijnul în scopul descoperirii pasiunilor dar şi educaţia financiară, ar putea fi un element de adaptare la noile condiţii", încheie Erna Constantin.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Angajată de la Cadastru, reţinută pentru o mită de 18.000 de lei